Little Dieter Needs to Fly (aka Rescue Dawn)

29.12.07
varianta "Hollywood", adica reeditarea documentarului lui Werner Herzog despre Dieter Degler din 1997 cu Christian Bale in rolul acestuia.


Adica RESCUE DAWN. pentru care toti cei trei actori au slabit pina-n 20 de kilograme si peste, Bale (dar nici chiar la nivelul Masinistului), Steve Zahn si Jeremy Davies (scary) respectiv. Filmat in Tailanda, contine trademarkuri Herzog (fluturele pe gardianul vietnamez, a la Kinski in Mein Liebster Feind, piticul Jumbo, ciinele, jungla si cadrele de natura, naturalism si serenitate, o piesa de Popol Vuh), dar si concesii mainstream (inceput, final, freeze, slow motion, muzica acoperitoare de Klaus Badelt). Finalul mi-a amintit totusi si Midnight Express, ca depasire a infernului, si The Killing Fields, si pasaje de John Milius (Flight of the Intruder, Farewell to the King). Am citit despre el descris precum "Zbor deasupra unui cuib de bambus"....Mi l-am imaginat ca intreg actul II din Vinatorul de cerbi, cu cei trei prieteni-Bale /De Niro, Davies pe post de Walken desi aduce cu John Savage la look, cam asa s-a intimplat ce s-a intimplat cu Michael Vronski si prietenii sai in Vietnam...Dar cuvintele lui Dieter adresate camarazilor de arme amintesc ca e un film de Herzog si nu de Spielberg: "Empty that which is full. Fill that which is empty. If it itches, scratch it."

un articol excelent despre Herzog si productie din Guardian aici.

pe locul cinci in topul anului 2007 din Slant. Un film excelent care a trecut oarecum neobservat, de la premiera mondiala la Toronto in septembrie 2006. Steve Zahn ar merita un Oscar de rol secundar. Mi-ar fi placut sa-l pot vedea pe ecran si nu pe dvd, dar asa am ascultat confesiunea lui Herzog pe post de comentariu audio.
patru stele din cinci (8 din 10).

Beowulf (2007)

3D - Beowulf

Beowulf finalmente!!! Legendarul poem saxon care am auzit că a obosit generaţii de elevi şi studenţi anglofoni, e transpus pentru prima oară integral pe ecran în animaţie digitală, filmat în performance capture (actorii) şi apoi desenat-animat pe computer.


O versiune revizionistă totuşi, cu modificări shakespeariene. Şi asta pentru că a fost recreat şi dramatizat de Neil Gaiman (Mirrormask, Stardust) şi Roger Avary (Pulp Fiction, Silent Hill). Robert Zemeckis (Roger Rabbit, Forrest Gump) a încercat mereu noi tehnici cinematografice. A experimentat performance capture cu The Polar Express, dar acum tehnica se potriveşte cu povestea mitologică şi aventurile fantastice. Dar filmul ar trebui văzut în Imax şi 3 D (tehnica Real D), pentru care a fost făcut, ceea ce noi n-avem. De aceea multe efecte în 2 D pot părea obositoare.



Ray Winstone e Beowulf, dar nu-l recunoşti decît după voce, pentru că el arată altfel iar aici e mai suplu decît Brad Pitt în Troy. Crispin Glover e Grendel, mai mult freak decît monstru, îl recunoşti după reputaţie pentru că la look e verişorul lui Gollum. Senzaţională este mama lui, anume Angelina Jolie. E al doilea film în care Angelina apare aşa, după Sky Captain. Dar aici este poster girl, goală, aurită (pentru a primi PG 13 i-au dat jos sfârcurile).


Anthony Hopkins, regele Hrothar, e mereu beat, dar are o scuză. Iar dragonul, zboară şi aruncă flăcări.

Filmul e plin de simboluri falice şi de sexualitate, incest (sloganul filmului e pride is the curse), amuzant e cum se luptă Beowulf gol - animatorii se inspiră din Austin Powers (NA-in 2008 a iesit si o cursa pe skate in Simpsons asa). Orişicum asemănările din campania malignă (vezi Stardust) cu 300 sunt inexistente, nici ca tehnici de filmare, nici ca influenţă în realizare (Beowulf îl precede ca intrare în producţie). Adult, violent, întunecat, (deci romantic), este surprinzător pentru un film de consum larg, ieşit dintr-un studio hollywoodian şi a obţinut un rating subversiv doar pentru că în continuare animaţia e considerată o tehnică pentru sedus copiii. E şi primul film pe care mi-aş fi dorit într-adevăr
să-l văd în 3 D.

Alin Ludu Dumbravă
Re:publik, decembrie 2007

Deep Purple Still Rocks !!!

1 noiembrie 2007
deep purpe still rocks…in 2007

who do we think we are ? -the battle still rages on. -come taste the band…


slalom de event:
Cotroceni, 31 octombrie 2007.
unde l-am văzut şi pe Elton John cîntînd Pinball Wizzard
Ian Gillan cu blugi si t-shirt elegant fara burta si in picioarele goale, 62 de ani şi look de Robert Forster, ce imensă diferenţă faţă de vocalul de la Heep care arată deşănţat şi şleampăt…
Roger Glover cu năframa-i nelipsită şi Ian Paice cu ochelari negri şi bătăi ca de octopus…59 de ani
Steve Morse cu plete si look de heavy metal
mult mai bun decît cel de la Polivalentă din 1998 în care cînta Jon Lord, Don Airey mai bun ca Lord, mai fresh cu aere şi sound de Rick Wakeman şi cu un intro la solo famous, (Mr. Crowley, compus de el), plus cu specific local, intrat in Ciocirlia si Rapsodia Romana.


montajul excelent video de pe Highway Star cu chestii din 1972,emoţionant…


cred că Gillan era forte şi pentru că l-am prins la începutul turneului…azi cîntă în Bulgaria şi apoi în mare parte înFranţa

cică 15 mii de oameni…oricum full stadionul....

iar pentru cei ce se intreaba de ce n-au cintat Child in Time, ce vreţi cu soloul ăla de voce care nu se mai poate reproduce…
Stormbringer sau Come taste the Band, soldier of fortune o cînta Coverdale ca e fieful lui

My Woman from Tokyo, harsht încă o bere

am baut beri, care erau tari, pe frigu draq, si m-au luat de Cap, ceva cald, un vin fiert, ceva din ploscă care merita s-o fi luat cu mine că oricum Gillan în tricou m-a făcut să-mi fie frig...

la bis Hush si Black Night (asa cum aveam io de gind să fac dar m-am răzgîndit)
mi-am adus aminte de prima mea bandă de mag (cu Deep Purple Made in Japan) si faptul că atunci cînd aveam 13 ani era trupa mea preferată. Lucrurile s-au schimbat în anii ‘90 şi acum sunt alergic mai ales la Doors, Led Zeppelin, dar cu Purple mi-a trecut ţi pot să ascult din nou (la fel ca Tull, invers ca Dio, Rainbow, Whitesnake). Curios dar a fost primul concert din viaţa mea cînd m-am simţit bătrîn, n-aveam gaşcă şi majoritatea nu au vrut să vină sau au stat în spate, că dacă, dacă stai în spate la un concert, mai bine stai acasă zic eu (the issue of the tissue dear Relik).

cronica aici
Playlist:
Pictures of Home
Things I Never Said
Into The Fire
Strange Kind of Woman
Rapture of The Deep
Woman from Tokyo
Kiss Tomorrow Goodbye
Knockin at Your Back Door
Lazy
Perfect Strangers
Space Truckin’
Highway Star
Smoke On The Water

bis
Hush
Black Night

Tinerete fara Tinerete/Youth without Youth (2007)

Tinerete fara Tinerete / Youth without Youth
24.10.07
aseara a fost premiera, cu mare tam-tam, cu Coppola si Walter Murch si echipa romana, la doar trei zile de la premiera mondiala italiana. Parerile sunt impartite dar mie mi-a placut filmul mult, mai ales pentru ca e ecranizarea fidela a novellei lui Eliade. premiera pentru public va fi in martie 2008. Mai ales bravo pt all things romanian, de la Gara de Nord la actori (Iures, Zoltan Butuc, Razvan Popa ofiter ss), production design (la ce cost a avut , anume 5 mil. $, arata de o suta de ori mai bine).

Film de secol XX, adica obsolete, genul de film literar, montat cu stil si gratie, oldfashioned si iremediabil romantic. Mi-a fost frica mai ales pentru locatiile din TfT, Elvetia, India, Malta, care insa arata excelent, fara diferenta intre cadrele de legatura si locatiile reale (Malta egal Balcic).

Genericul minunat, de Powell & Pressburger, culorile la fel (poate dop-ul Mihai Malaimare sa ajunga sus de tot gratie lui FFC), citate expresioniste si alte elemente voite de cinema de epoca din anii 30-40-50. Cameo-ul lui Matt Damon e irosit (ma gindeam ca vine ca personajul din The Good Shepherd) , din cauza ca s-a pierdut si un subplot cu CIA, Ana Maria Lara arata ca din epoca, minunat, ca si spioana nazista (fata de la camera 6-Alexandra Piric) si doctorul nazist (Andre M. Hennicke) care ar fi trebuit sa apara mai mult. Bruno Ganz e as usual gutt. Oricum filmul are un flow curios si e un one of a kind, mai aproape de Fountain-ul lui Aronovsky dar mai realizat. Potential mainstream nul. Potentail de film cult, imens. Ultimul rol al lui Adrian Pintea.




cronica din hollywood reporter
so-so mai mult spre no
"

while as director he indulges unexceptional acting. Roth fails to establish Dominic as a vital character. His best screen outings are when he's animated by villainy, but here his doleful countenance sinks into the scholar's passive vulnerability

." -aici agreed, ma tot gindesc cine putea fi in loc de Roth care e mai bun ca evil doppelganger, Joseph Cotten like, sau J L Trintignant in Conformistul, poate Bardem, in nici un caz un star power.
si cea din variety
si mai si, da in el ca in sac (suck)

despre cirtitorii romani nu mai scriu nimic ca mi-a ajuns sa-i aud dupa film, majoritatea nu au citit nici sursa literara si cred ca ar trebui sa fie o chestie de mindrie nationala cind Coppola iese din birlog si in afara de vinuri face un film bazat pe un amour studentesc, adolescentin in aceasta tara.


afisul italian (third mannish fata de cel american cu trandafiri-si cel romanesc de altfel-care a disparut ulterior, filmul nemaifiind distribuit de media pro!-urit din partea lor, n.n. 2009)


shi poster japonez cultisim



3 1/2 din 5, 7 din 10 !