Closer to the Moon -cronica in Variety & more

Closer to the Moon (CTTM), noul film al lui Nae Caranfil a avut premiera la festivalul Making Waves de la New York.
iata si cronica din Variety, ,mai mult decit pozitiva ! Way to go, Nae !!!

si alte amanunte de la proiectii, de la Florentina Ciuverca, pe Film Reporter, de la locul faptei :)

Nelson Mandela RIP

a murit Nelson Mandela, avea 95 de ani. Una din cele amin importante personalitati politice ale secolului XX, pagini de istorie...
L-a jucat Morgan Freeman in Invictus al lui Clint Eastwood, si cel mai recent Idris Elba in “Mandela: Long Walk to Freedom,” Si, Sidney Poitier in “Mandela and de Klerk,” Dennis Haysbert in “Goodbye Bafana,” ; David Harewood in “Mrs. Mandela,” Terrence Howard in “Winnie”.
tributul lui Bone din Time, intitulat ‘The Man Who Could Not Cry,’ aici

Jan Akkerman la Brasov !!!

reminder:
Legendarul chitarist olandez, unul din cei mai bine cotaţi chitarişti din lume, revine în România pentru un spectacol pe scena Sălii Patria din Braşov. Evenimentul, care va avea loc pe 8 decembrie 2013 în cadrul Braşov Jazz Festival (ora 20.00).

“Jan Akkerman este considerat cel mai bun chitarist al lumii, cel puţin aşa au hotărât editorii revistei britanice Melody Maker. A luat „Harpa de Aur“ în Olanda pentru întreaga sa carieră, ţara în care este vedetă naţională. Akkerman a experimentat mereu cu chitare şi echipamente noi remarcându-se printr-un sunet special. A pionierat alternarea volumelor producând sunete degajate, fluide, susţinute, deşi este faimos şi pentru interpretări la viteze uimitoare. Akkerman este primul artist care a folosit lăuta într-o formaţie rock demonstrând un interes deosebit pentru cultura timpurilor medievale şi epoca Renaşterii.

Recunoscut la nivel internaţional încă din anii ’70, ca membru al trupei Focus alături de Thijs van Leer, Akkerman a compus monumentala piesă progressive rock, „Hocus Pocus“ şi, ca prin magie, a intrat în toate topurile de atunci şi a rămas în conştiinţa colectivă până în zilele noastre. „Hocus Pocus“ s-a auzit la cele mai importante competiţii sportive, emisiuni TV, reclame, jocuri video, filme şi seriale de televiziune. Muzicieni din variate zone muzicale au exploatat tema piesei folosindu-se de farmecul compoziţiei. O recunoaştem în cover-urile semnate de Iron Maiden, Vanessa-Mae, Michael Fath, Helloween, Marillion sau The Vandals.

Chitaristul olandez, Jan Akkerman a realizat aproape orice îşi poate dori un muzician. A cântat cu BB King, Charlie Byrd, Cozy Powell, Claus Ogerman, Ice-T şi a lansat peste 12 albume solo impresionând prin stilul său versatil, fără graniţe şi fără limitări, şi a primit distincţia Golden Harp, pentru întreaga activitate.”

bilete aici (65 ron)
simbata in cadrul Jazz Festival Brasov concerteaza Tanghetto.

Terry Gilliam si Zero Theorem la BIEFF

communique:
some great news !!!
Gala de deschidere BIEFF aduce în premieră în România cel mai nou lungmetraj al maestrului filmului experimental TERRY GILLIAM, THE ZERO THEOREM. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului la Cinema Pro, miercuri, 11 decembrie, și va fi precedată de un Masterclass susținut de acesta la Cinema Studio. Evenimentul și prezența regizorului în România sunt posibile datorită sprijinului generos oferit de British Council, JTI și MediaPro Distribution.
Prezentat în premieră mondială în cadrul prestigiosului Festival Internaţional de Film de la Veneţia 2013, retro-futuristul science-fiction THE ZERO THEOREM, filmat anul trecut în Bucureşti, este o satiră acidă, cu nuanţe orwelliene, la adresa lumii contemporane, dominată de computere şi de marile corporaţii. Amintind de BRAZIL, filmul poartă mărcile specifice lui GILLIAM: excentricitatea și umorul insolit, personajele burleşti şi contrastele dintre futurismul low-tech şi decorul clasic în descompunere. Într-o lume a zgomotului şi a claustrofobiei tehnologice, în care nu te poţi ascunde nicăieri de reclamele ce te urmăresc pe stradă – unele dintre ele promovând biserica lui Batman Mântuitorul – Qohen, un „zombie de cubicul”, inadaptat social şi genial în materie de computere, se luptă cu credinţa în propriul destin. Chinuit de angoase existenţiale, aşteaptă un telefon ce ar trebui să dea sens vieţii sale, în timp ce lucrează la „teorema zero”, un proiect misterios care sugerează că existenţa în sine, întregul univers, Qohen inclusiv, nu au niciun sens.

GILLIAM pune câteva întrebări esenţiale – dacă existenţa are sens, cum se va rezolva criza contemporană a spiritualităţii, dacă ne mai putem proteja spaţiul privat într-o lume a conectivităţii, daca mai putem trăi cu adevărat momentul prezent sau suntem acaparaţi de lumea virtuală – pentru ca apoi să se retragă, lăsându-l pe Qohen, şi implicit pe spectator, să se autoanalizeze cu atenţie. Ca în cazul oricărei căutări existenţiale, rezultatul nu poate fi decât surprinzător.

Regizorul declară: „Sunt obsedat de provocarea de a fi singur. Cum poţi şti cine eşti, în vremurile astea când nimeni nu trăieşte momentul? Toţi comentează momentul – pe Twitter, pe Facebook. Suntem la cină, uite o poză cu farfuria – uite! În loc să fie fie prezenţi, bucurându-se de cină şi vorbind cu oamenii de la masă. Poate sună schizofrenic, dar simt că are loc o fragmentare a vieţilor noastre.” (TERRY GILLIAM, interviu de Mike Fleming Jr.)
TERRY GILLIAM este unul dintre cei mai îndrăzneţi regizori contemporani, având întotdeauna curajul să sfideze convenţiile şi să experimenteze. Apreciat la nivel internaţional pentru filme precum BRAZIL (nominalizat pentru Cel mai bun scenariu adaptat la Oscarurile din 1986), THE FISHER KING (câştigator al premiului Leul de Argint la Veneţia în 1991), sau FEAR AND LOATHING IN LAS VEGAS (nominalizat la Palme d’Or Cannes în 1998), filmele lui sunt de obicei comedii negre existențialiste care se termină cu o turnură tragicomică de situaţie.