luni, 3 februarie 2014

Jack Goes Boating (2010)

Am vazut in fine, ca un omagiu, debutul regizoral al lui Phillip Seymour Hoffman (si ramas acum singurul sau film :( , Jack Goes Boating, dupa piesa lui Robert Glaudini. Un film intimist, tandru-dulce amar, o dovada in plus a talentului imens a lui PSH, care si-a reluat rolul de pe scena, secondat aici de John Ortiz (excelent), de Amy Ryan (pe care o numeau o Isabelle Huppert newyorkeza)si Daphne Rubin-Vega.

Doua cupluri newyorkeze, un melanj a la Woody Allen, dar cu personaje mai disfuctionale si working class, si un ton optimist. Un prim film in care Hoffman isi ofera un rol minunat, de misfit, cald insa fata de freaksii jucati in alte parti, cu caciula de iarna, si dreadlocks sub ea, sofer de limuzina, timid si putin sarac cu duhul, sau doar un pic autist.
Muzica de Grizzly Bear si piese de Fleet Foxes, Cat Power, Goldfrapp. Melodia Rivers of Babylon, in varianta celor de la The Melodians, nu va mai fi niciodata la fel.
un interviu cu PSH despre film, in The Guardian !
Philip Seymour Hoffman has a gift for playing quickly embarrassed men who fear rejection. He can convey such vulnerability in some roles that we're on his side without the script needing to persuade us. We want to finish his sentences, clap him on the back, cheer him up. In other roles, such as "Synecdoche, New York," he projects enough ego to enforce his will for years on end. There's an actor for you.
Roger Ebert, in cronica la Jack Goes Boating

afis fals de comedie romantica, rom-com, si unul mai potrivit:

3 1/2 din 5, 7 din 10 ! i-as fi dat mai mult, pt ca m-a emotionat teribil, dar asta si datorita momentului tragic. Philip Went Boating :(


duminică, 2 februarie 2014

Philip Seymour Hoffman RIP

Incredibil ! A murit Philip Seymour Hoffman. 46 de ani. Overdose :(
v. New York Post
si NYTimes aici
Premiul Oscar pentru cel mai bun actor, Capote, 2005. Trei nominalizari pentru cel mai bun actor in rol secundar.
Tocmai se anuntase un nou proiect regizoral al sau, Ezekiel Moss. Hoffman a regizat Jack Goes Boating in 2010. Cel mai recent, a avut premiera la Sundance cu A Most Wanted Man, al lui Anton Corbijn, dupa John le Carré. Ultima data l-am vazut in sensibilul A Late Quartet (2012). Actor fantastic, versatil, jovial, preferat al lui PTA; The Master (premiu de actorie la Venetia, nominalizare Oscar), Magnolia, Punch-Drunk-Love, Boogie Nights, arthouse star: Happiness, Synecdoche, New York, State and Main, si pentru mine Lester Bangs in Almost Famous, The Count in The Boat That Rocked (aka Pirate radio) si Brendt din The Big Lebowski. Bad guy psihotic in Mission: Impossible III. Alte roluri, in The Talented Mr. Ripley, Charlie Wilson's War, Doubt, Moneyball, Hunger Games.
Un interviu cu el in The Guardian, zice, citez:
Philip Seymour Hoffman was one of the most miserable men I have ever met, and one of the most humane. I interviewed him in 2011 when he was promoting his directing debut, Jack Goes Boating – a quiet, still and surprisingly optimistic film.
Of course, he was anything but optimistic in the flesh. It was painful for him to sit down and talk when all he wanted to do was get away and smoke in silence. He spoke in the same fractured, tortured sentences as he did in his films. Nobody did crippled communication quite like Hoffman. Hoffman was a lumbering, grumbling bear of a man.


"I got to remember to not kill myself, not beat myself up, not get too worked up about it. There will be another film, there will be another relationship, or I'll die and then I'll be dead."

Philip Seymour Hoffman (1967-2014)




sâmbătă, 1 februarie 2014

Maximilian Schell RIP

Capitanul Stransky, cel caruia James Coburn ii arata cum se cistiga Cruci de fier...dirijat de Sam Peckinpah, intr-unul din filmele mele referentiale...
seful nazistilor din Dosarul Odessa pe care il investiga Jon Voight, regia Ronald Neame
In Condamnatii din Altona de Vittorio De Sica dupa piesa lui Jean-Paul Sartre, face parte dintr-o familie nebuna de nazisti care continua sa creada ca razboiul nu s-a terminat nici dupa 15 ani...
K in Castelul lui Kafka (ecranizat in 1968)
Maximilian Schell avea 83 de ani. Ultima data l-am vazut la cinema in The Brothers Bloom (2008). Era austriac si nu neamt, cum cred multi. cu accent elegant, deci normal ca a jucat o tona de nazisti...dar in Procesul de la Nurenberg a jucat un avocat al apararii si a luat un Oscar. Era primul sau rol important si avea 31 de ani ! Sora sa, actrita Maria Schell, despre care a facut documentarul "Meine Schwester Maria" in 2002. Tot Schell a regizat un documentar fascinat despre Marlene Dietrich in 2004, Marlene si filme precum The Pedestrina (1973), Tales from the Vienna Woods (1979).
alte roluri in care l-am iubit: hot carismatic in Topkapi (1964), Arthur Goldman in The Man in the Glass Booth (1973), doctorul nebun din The Black Hole (1979), Fantoma de la opera dintr-un film tv din 1983, patriarh rus in Lille Odessa (1994), Cardinalul din Vampirii lui John Carpenter (1998).

Vincent Price by Deep Purple & more

"Vincent Price" este primul videoclip al trupei Deep Purple dupa 20 de ani de pauza de videoclipuri.

e mai mult un joc, in stiul clipurilor iron maiden (vocea de la The Number of The Beast trebuia sa fie a lui Price, dar a cerut prea multi bani si Maidenii s-au descurcat cu un imitator), alice cooper, cu siguranta si alegerea producatorului Bob Ezrin (care a lucrat chiar cu Vincent Price la albumul lui Alice Cooper, Welcome to My Nighmare, 1975), dar aflu ca:
Price was a friend of the band and in 1975 he appeared on Roger Glover's live version of The Butterfly Ball and the Grasshopper's Feast as a narrator.
cu un pansant care ma duce la filmuletul lui Tim Burton (cu vocea lui Vincent!),

unul din preferatele mele all time shorts (din 1982), si la..Ed Wood..
sa nu uitam ca ZZTOP au si ei o piesa despre eroul nostru horror al tuturor, Vincent Price's Blues, pe discul Rhythmeen din 1996. Si Cathedral, cu Hopkins-Witchfidner General, si un clip cu imagini din filmul cult al lui Michael Reeves !