Eaten Alive (1977) aka Death Trap

aka Crocodilul mortii

+CULT MOVIES #1

pe 25 ianuarie a fost ziua lui Tobe Hooper, un alt master of horror (v. Carpenter), mă chinuiam să văd de trei zile dar cad jos şi adorm, capodopera de exploitation EATEN ALIVE, aka DEATH TRAP, adică le crocodile de la mort/// in 1976. Finalmenete am făcut serial /trei episoade), dar am dat şi înapoi pe DVD, aşa că am văzut unele scene de mai multe ori. Goodie, goodie !!! Chestia cu crocodilul a fost o încercare de awareness sale post Jaws, alfel e un film paroxistic, ultra-rar, mega-cult, de un prost gust incredibil, (atât de over the top e), care de fapt mă chinuiam să-l văd de 20 de ani (mersi, Ndugu şi La mulţi ani). Nenică, ce-a făcut Tobe cu sunetul, şi contrar lui TCM (pentru neofiţi Texas Chainsaw Massacre), al doilea film e one of a kind. Şi a citat Tarantino din el, faza cu My name is Buck (un tânăr Robert Englund pre-Freddy). Şi cu Willam Finney (Fantoma paradisului, Brian De Palma, dah !), Mel Ferrer (what?) şi Marilyn Burns din TCM. Iar Neville Brand în rolul uber-psycho-ului cositor şi gator-friendly Judd ar fi trebuit să ia un premiu, cred că Billy Bob Thornton îl imită în Sling Blade, iar rolul lui e asemănător cu al lui Joe Spinell în Maniac.

3 1/2 din 5, adica 7 din 10 !
*am scos din postul original cronicheta la filmul lui Tobe Hopper, sa fie de sine statatoare cu ocazia funesta a disparitiei lui William Finney, 14 aprilie 2012 !

Children of Men (2006)-cronica mea

Save the Women and Children First! - Children of Men
de
Alin Ludu Dumbravă
aparut in ziarul Ziua, decembrie 2006 si apoi pus pe liternet
Nu credeam că Alfonso Cuarón poate să facă un asemenea film. Mai degrabă aş fi mizat pe compatriotul lui, Del Toro, sau pe Fernando Meirelles. Children of Men e un SF nihilist şi întunecat, Brazil combinat cu Fahrenheit 451 şi cu 1984, plus toată acţiunea condensată din War of the Worlds al lui Spielberg. Nu Code 46 şi nici The Handmaid's Tale. Cuarón a făcut mici bijuterii din mari francize, Harry Potter şi Prizonierul din Azkaban, cel mai bun din Potter-i dar orişicât, un Potter, Great Expectations şi The Little Princess, şi eroticul coming-of-age Y tu mamá también.

Ca de obicei traducerea românească a titlului e lipsită de sens, Copiii tatălui, care tată, bre? Barză, brânză, viezure, da să trăiţi. Dar tot conaţionalii o scriu şi pe Oana Pellea, cu un rol "cărnos" în film, (ţiganca Marichka cu câinele), pe frontispiciul cinema Studio, Pelea cu un singur l.

Children of Men e adaptarea unei cărţi de P.D. James, apărută în 1992, a cărui acţiune se petrecea în 2021. Filmul s-a mutat în 2027. Toate celelalte ţări s-au dus, numai perfidul Albion mai rezistă. Londra e o imensă aglomerare urbană, imensă, murdară şi pestriţă. Lumea e în derivă, muribundă, bântuită de ultimul flagel, infertilitatea. Clive Owen este Theo, un ratat alcoolic, cu ochi trişti şi famelici. El acceptă să însoţească o femeie în zona liberă, fără a şti care vor fi consecinţele. Owen e secondat în această cruciadă apocaliptică de Julianne Moore, care, deşi e creditată a doua pe generic, are un rol minor, dar pivotal, Michael Caine, aşa cum nu l-aţi văzut niciodată, un bătrân hippy stoner protestatar şi Peter Mullan, alias sergentul sadic Syd. Şi Oana Pellea (care vorbeşte româneşte, ceea ce pentru restul e păsăreşte), dar filmul e un turn Babel cu emigranţi, musulmani, terorişti, fanatici religioşi şi soldaţi nemiloşi. Aşa trebuia să arate naivul şi simplistul V for Vendetta (cam asta era viziunea apocaliptică a autorului Alan Moore). Un intermezzo amuzant, satiric, absurd îl are ca protagonist pe Danny Huston într-o secvenţă amintind de Ministerul Propagandei din Brazil, situată la Battersea Power Station (rapel Pink Floyd - Animals) pe acordurile la "The Court of Crimson King" (King Crimson).

Filmul e însă plin de referinţe culturale, de la David de Michelangelo şi Guernica lui Picasso, la reclamele tip Big Brother de pe pereţi sau de pe ecrane, sau reperele audio, de la "Hush" la "Ruby Tuesday". Trebuie menţionat contrapunctul, rolul animalelor de-a lungul filmului (căprioara, pisica, vacile, câinii, o adevărată arcă a lui Noe în materie de zoologie). Dincolo de tezismul inerent, Children of Men este un film-urmărire, un film futurist de acţiune (Cuarón dixit), şi un film despre epoca prezentă, cu acuitate politică. Are uluitoare secvenţe filmate dintr-o bucată, una din ele într-o maşină în mişcare, din interiorul ei, cu inovaţii tehnice care dau un aer de imediat. Directorul de imagine Emmanuel Lubezki, colaboratorul fidel al lui Cuarón e unul din adevăraţii poeţi al breslei. Fluenţa camerei dă un maxim de intensitate, este aerul de Black Hawk Down (Terry Needham, asistentul de regie, face asta la toate filmele lui Ridley Scott), şi tehnicile documentaristo-realiste ale lui Paul Greengrass din Black Sunday. Plus prezenţa intensă a lui Clive Owen, acest futurist cavaler al tristei figuri. Toate fac din Children of Men unul din cele mai bune (şi cele mai importante) filme ale anului.

Oscar Nominees #1, Crocodilul morţii (Cult movies #1) , Uwe versus CNC şi nazişti cât cuprinde

26 ianuarie 2007
+

OSCAR NOMINEES #1; (inaugurez o serie dedicată nominalizaţilor)

Peter O’Toole în Venus, după 8 nominalizări (record de non-win) şi un Oscar omagial (în 2003, apropo de jinx la Altman şi Kazan, O’Toole e contra-exemplul fericit perfect), interviu-portret excelent aici

şi ha, filmul e anunţat la noi pe 8 mai, care nu l-a văzut până atunci să ridice mâna...

+

cât despre Little Miss Sushine, iată cronica mea, apropo de comentariul lui Tibi, the only one se pare, comentaţi nene, de ce nu comentaţi, nu e destul de acid, o să iau de la regina mumă din Alien un pic într-un plic noncorodant, să rezolvăm). Şi nu, nu m-a spart filmul,

i-am dat trei stele din cinci, sau şase puncte din 10, deşi probabil că merită un şapte. Dar mulţi îl consideră candidatul optim pt. Oscarul cel mai bun film, cum ar fi ilustrul critic britanic David Thomson pe blogul lui din The Guardian.

+CULT MOVIES #1

ieri (25) a fost ziua lui Tobe Hooper, un alt master of horror (v. Carpenter), mă chinuiam să văd de trei zile dar cad jos şi adorm, capodopera de exploitation EATEN ALIVE, aka DEATH TRAP, adică le crocodile de la mort/// in 1976. Finalmenete am făcut serial /trei episoade), dar am dat şi înapoi pe DVD, aşa că am văzut unele scene de mai multe ori. Goodie, goodie !!! Chestia cu crocodilul a fost o încercare de awareness sale post Jaws, alfel e un film paroxistic, ultra-rar, mega-cult, de un prost gust incredibil, (atât de over the top e), care de fapt mă chinuiam să-l văd de 20 de ani (mersi, Ndugu şi La mulţi ani). Nenică, ce-a făcut Tobe cu sunetul, şi contrar lui TCM (pentru neofiţi Texas Chainsaw Massacre), al doilea film e one of a kind. Şi a citat Tarantino din el, faza cu My name is Buck (un tânăr Robert Englund pre-Freddy). Şi cu Willam Finney (Fantoma paradisului, Brian De Palma, dah !), Mel Ferrer (what?) şi Marilyn Burns din TCM. Iar Neville Brand în rolul uber-psycho-ului cositor şi gator-friendly Judd ar fi trebuit să ia un premiu, cred că Billy Bob Thornton îl imită în Sling Blade, iar rolul lui e asemănător cu al lui Joe Spinell în Maniac.



+

CNC, acest FUTC, iată povestea-ntreagă văzută de Mihnea Columbeanu, acest Pittbull al comentariilor (lectură îndelugată căci scenariul începe din 1990), dar uite că petiţia dedicată dorinţei ca Uwe Boll să nu nu facă Far Cry, are mai multe semnături decît cea către CNC

Faptul că Uwe va mai distruge un joc video îi deranjează pe fani mai mult (ba chiar unii vor să angajeze un hitman pentru a rezolva definitiv problema), decât îi deranjează pe români că cineva le deturneză banii şi va face nişte amputaţii filmice monstruoase pe lângă care Uwe Boll e Bergman !

+



+

Laibach, life is life egal alle gegen alle…aşteptând concertul de pe 15 februarie

Rammstein - Ohne Dich (Mina Harker's Version), remix de laibach




+

am rămas dator de data trecută;

iată ce filmează Joel Schumacher în România în martie, TOWN CREEK, cu Dominic Purcell din serialul Prison Break. Lost Boys, redivius, dar sună mai mult a la The Keep.

Iar Paul Schrader ADAM RESSURECTED în aprilie, cu Jeff Goldblum. Şi Willem Dafoe, pe post de malefic ofiţer SS. La noi se turnează scenele de lagăr nazist. Ambele filme au o legătură indubitabilă, naziştii….sieg aşa, şi dacă mă gîndesc că şi Laibach au fost consideraţi nazişti şi ei vin în premieră al noi acum, suntem o ţară nazistă ! n-au ştiut ăştia (sau tocmai pe asta s-au bazat) când ne-au dat drumul în UE !



+

weekend plăcut, că s-a întors iarna ! winter of our discontent made glorios by…u know who…(nu naziştii)

Ghost Rider (bad movie, just bad)

Şi bad movie just bad, GHOST RIDER

O vomă dar era ziua lui Peter Fonda, care împlinea 67 de ani (23.02.07) şi motorul era din Easy Rider....Sam Elliott /Crane, ca-n Sleepy Hollow, duh), narează din nară ca-n Big Lebowski, efectele sunt puerile şi kitchoase *cum o fi costat 110 mil nu stiu) dar marele letdown al filmului este clona de Cindy Crawford şi femeia gonflabilă, Eva Mendez. Referinţe Leone & Morricone şi altele, degeaba.
Nu mai zic de citatul cu „my name is Legion, cos we are many” şi cât de KK par ei, bad guii (gheii), că zici că sunt din Depeche Mode, HIM, Evanescence, Wes Bentley din American Beuty , Joaquin Phoenix bad guy în gladiator un de kk
ZZ Top şi Ozzy /Crazy Train) pe soundtrack cam la fel *Christopher Young cu San Venganza din Morricone Deguleo), pe genericul de final „Ghost Riders in the Sky”, pe care io o ştiu de la băieţii din Still Crazy-
+
A murit Fons Rademakers, regizorul olandez al Asediului, De Aanslag, premiat cu Oscar pt cel mai bun film străin în 1986. Şi Janet Blair, http://www.imdb.com/name/nm0086268/
, pe care tocmai o văzusem în filmul cu Cary Grant şi omida (Once Upon a Time, 1944, v. Previous entry, regina şi omida dansatoare, 19.01.07).