la noapte la Cinema(s)

reluarea la emisiunea lui Florin Barbu cu filmele anului (de pe 26 dec.), cu invitati, je si Ileana Birsan. Pe B1Tv la 2 noaptea, in contest cu ce-o mai fi, dar am zis sa postez aici, sa stiti ca mai exist-ez. Si la multi ani pt. 2011 !

Lemmy Xmas (again) !!!

azi e ziua lui Lemmy ! implineste 65 de ani !

i rest my case, de Craciun se ocupa Coca Cola...

shi un cinticel tematic, Run Run Rudolph Run... (da' l-am prins si l-am mincat :)
:-> have a good one (care poate :->)

Si care ar fi comedia anului ?

candidati:
Get Him to the Greek 65 % metacritics
Hot Tub Time Machine 63 % metacritics
Due Date (no Hangover) 51 % metacritics
The Other Guys 64 % metacritics
The Grown-Ups-(actually that was shite) 30 % metacritics
pentru ca Will Ferrell The Other Guys si Steve Carrell Dinner for Schmucks sunt mai buni ca voci de personaje (Mega-negative), Megamind (Ferrell) vs. Despicable Me (Carell)
in mod cert n-o sa fie MacGruber care avea potential dar inafara de Dieter Von Cunth (Val Kilmer) si faza cu castofonul si very offensive language si homoerotic jokes (am vazut versiunea unrated) 43 % metacritics
in mod cert n-o sa fie Little Fuckers si nici Jack Black as Gulliver.
so ?
funnyman-ul anului: Russell Brand-si acum sunt convins ca va face un Arthur bun !

Get Him to the Greek (2010)

dupa atitea RIP-uri grele, m-am relaxat cu Get Him to the Greek, si I got two words for you, Russell Brand, revelatia anului, nu disfunctionalul Jesse Eisneberg.

am recuperat ce nu vazusem, anume Get Him to the Greek si acum, sorry, trebe sa vad si Forgetting Sarah Marshall (2008), as this was a spin-off. Co-scris si regizat tot de Nicholas Stoller. Genial e comicul englez Russell Brand as Aldous Snow, derelict self-destructive rock star has been (Axl Rose meets Keef style),

si Jonah Hill (care mi-aduce aminte de Chris Penn) as geek-ul care trebuie sa aiba grije de el sa ajunga la concert la timp la Greek Theatre in LA in 72 de ore.
Incep sa cred ca asta e contenderul principal la categoria: comedia nului 2010. Desi e destula drama tip Almost Famous/Dazed and Confused si down-to-earth debauchery.
In primul rind inventia trupei Infant Sorrow, cu Brand la voce, de la The Clap cintata in loc de atrocele African Child, energie si productie si compozitie Lyle Workman (with a guest stint of Jarvis Cocker). F.O.H. (adica "fucked on heroin") si
care cinta toate piesele, ca si Rose Byrne ale fostei sale iubite, Jackie Q. ( a la Aguillera), care acum o arde cu tobarul de la Metallica ("the crying drummer", Lars Ulrich as himself). Seful casei de discuri e psihotic si hyper, Sean Combs. Adica nimeni altul decit Puff Daddy ! El are o interventie funny la finalul filmului, post-credits. Colm Meaney apare ca tatal lui Aldous, azi chitarist in Las Veags in trupa de acompaniamnet la impersonatorii Rat Pack !
in plus soundtrackul contine destule clasice, Sex Pistols (Anarchy in the UK), Clash(London Calling), New York Dolls(Personality Crisis), Ramones (Cretin Hop), T.Rex (20th Century Boy) si Rolling Stones (Rocks Off), Goldfrapp, The Mars Volta, The Only Ones...si Mariah Carrey si Chocolate Daddy !!!
aici lista completa de piese si unde apar ele in film !
ratings:
metacritics: 65 %
Ebert 3 stele din 4 !
Empire 3 stele din cinci, dar wtf, empire si stelele lor (yep, poseidon... 4, due date...2 )
3 3/4 din 5, 8 din 10 !
DVD-am vazut versiune UNRATED, care e cu 5 min. mai lunga decitc e atheatrical, nu suntvscen in plus ci doar lungite si bineinteles mai copios ofensatoare
diferentele dintre versiuni aici
Yeah Yeah Oi Oi si don't try The Jeffrey (see song Furry Walls) !