miercuri, 11 februarie 2009

Tage Sechs (finale): It Might Get Loud

si pentru ca nu am parte de un concert berlinez (pe 12 marillion dar what fun fara Fish, de atunci nici nu-i mai urmaresc, in afara de Brave, si Saxon, saw them in 93, like to see them dar nu in mod special sa fug pe la cluburile din Berlin) am avut parte de un Jam station in Friedrichstadt Palast (faimosul teatru de variete construit de DDR-isti in 1981 cu crea se mindreau ca sunt Moulin Rouge-ul estului...)

It Might Get Loud e documentarul lui Davis Guggenheim (an inconvnient truth) despre trei generatii de chiaristi, Jimmy Page, The Edge si Jack White. Fiecare-si povesteste influentele si e privit personal, apoi se intilnesc si isi cinta unul altuia piese, si together ! Interesant, desi extrem de specializat si cam haotic ! Regizorul prezent alturi de The Edge, aplaudat de o sala plina la refuz si entuziasta fata de rock,

imgaine cristal si sunet asisderea, scaunele in schimb incomode. Am zis ca am prins biletul megaaccidnetal, dupa cum am sa incerc si joi la Lawrnce of Arabia, care e sold-out (si din cauza lui Maurice Jarre, despre care scriu mai incolo). Ce am inteles din IMGL, ca jack White e un freak, ca Jimmy e un domn elegant si a gentleman, si ca U2 are riffuri extraordinare, dar le acopera...Bono ! Sa vezi camera de discuri (discoteca ?) lui Page, wow, apoi influentele de blues ale lui White si cum cinta cu Raconteurs pina ii singeraeza total mina, si apoi urmele de singe de pe chitara, si pe Edge prin Dublin, pe marea in reflux, si cu ecoul chitarii in fata marii ! Distribuit de Sony Classic Pictures (unul din dop e Guillermo Navarro), a fost prezentat la Toronto si acum la Berlin a fost premiera europeana.
And then, rejoiced & rejuvenated, m-am intilnit cu John Rabe al meu, Karsten, cu care am mers la petrecerea romaneasca, care incepuse la zece, in Volksbuhe, in Salonul Rosu. In Piata Roza Luxemburg, in est, dar un teatru nazist, construit de Speer, Volkbuhe inseamna @Scena popualara@, aici au cintat si Laibach (normal >), linga e cinema-ul Babylon, petrecerea avea loc in Rote Salon, adica Salonul rosu.
Am patruns cu greu, pe scari inguste, intr-un loc al decadentei, care s-ar fi potrivit cu un film de Aki Kaurismaki, mai ales ca mai tirziu au cintat Zdob si Zdub, trupa a carei analogie cu Leningrad Cowboys pentru mine e firesca ! Lume multa, cosmopolita, de la Wild Buch si alti francezi, la romani si teutoni, open bar cu Berliner Pilner (de ce mi-o fi dat mie un Jever FUN adica nonalacolic, nu stiu, o fi din cazua miinii, am stat putin, desi am ajuns pe la 11 jumate la 1 petrecerea era in toi, si Z si Z cintau !! dar i got a ride back si, inainte de culcare, dupa surfarea obligatoarie a tuturor canalelor in germana (in prima seara am vazut Click ! im deutsch, voma de calibru expensive), am vazut Bric Brac pe dvd si nu mi-a placut, mi s-a parut cam grandoman si pointless. Si ce era cu piesa OMD Enola gay, pe soundtrack, are vreo legatura cu Bashir ? si muzica de opera, a la preda-tor (Gica, the unnecesary angel ) ?

Tage sechs (contd): The Informers

big mistake: am facut greseala sa ma duc sa vad filmul lui Gregor Jordan (australianul cu Ned Kelly si Buffalo Soldiers) , desi citisem deja, "the worst reviewed film at Sundance". Deci, warned, but the things i do for Mickey ! Iar The Rourke apare in film pret de 5 minute, adica 4 scene mici, plus prima, ca voce la telefon ! E primul film al lui Mickey impreuna cu Kim Basinger de la 9 1/2 Weeks incoace dar ei joaca in lucruri diferite, linistit ar fi putut fi si filme diferite ! mai apar Billy Bob Thornon, Winona Ryder (care a imbatrinit si arata cam nashpa), Chris Issac (un tata alccolic), dar eroul (?) e de fapt un anume Graham, baiat de producataor de filme (Billy Bob), care e drug provider pt music si maggot scene in Los Angeles Ad 1983 (interpretat de Jon Foster). Nici macar nuditatea la greu nu poate salva filmul, pretntio si stufos prin nothingness, Amber Heard apare goala la greu (sigur pe Zombie6 il va incitaaa)-Amber, joaca intr-un film care se petrece in 1983, desi s-a nascut in 1986, ea e dupa imdb, "Ranked #21 on the Maxim magazine Hot 100 of 2008 list." oh Wolfyy, oh ! Scene kinky dar degeaba, filmul e fad si oripilant de prost. din categoria fascinant de prost. E ultimul film al lui Brad Renfro (OD in ianuarie 2008), pe care cu greu il recunosti (e Jack, portarul de la hotelul unde sta Graham si face threesomeuri cu Amber si Martin (Austin Nichols), regizor de videoclipuri !!!



Jack (sau cum izi zice Rourke, Jackson) e gras, tremura, transpira, renfro e de nerecunoscut in film, l-am putut identifica dupa fotografia de pe imdb, must've been the heroin ! Pitty ! Bazat pe romanul lui Bret Easton Ellis (care adupa parerea mea scrie chestii nepalcute, not that i read it, mi-au ajuns filmele-American psycho, The Rules of the game, Less than Zero), co-scris si co-produs de el ! The Informers e o formatie a momentului, fictiva, cu model gen orice intre the Cult si depeche Mode, al carui lider, Bryan Metro (mel Raido), e vraiste (gen Keith of course !)
Muzica trupei compusa special, plus cintece din epoca, de la A Flock of Seagulls la trupe care acum imi scapa ! Si cei mai multi ochelari negri Ray-Ban laolalta !
da, am scris la greu pentru ca am zis, e fascinant de prost ! in plus, m-am dus pe ploaie, in market, sa iau invitatie pentru film, altfel nu poti intra ! Si compania distribuitoare, Essential Entertainment, nu era acolo, ci in hotelul Ritz-Carlton, din Potdsamer Platz. Asa ca m-am intors, nu inainte de a lua de la standul romanesc dvdul cu scurtmetrajul Bric Brac, tot prin ploaue, si ud si transpirat, am urcat la sapte, intr-n hotel cum se zice, "titza de mitza", unde mi s-a dat cu stupoare invitatia, dar si cu neincredere. Secretara nemtoaica a deschis usa la domnii producatori (gen Elie Samaha si New Line, Avi, Moshe, etc), care au vazut un individ cu mina in ghips, ud si transpirat, si au inchis-o la loc, am coboarit cu doi americani care erau players sigur, si in timp ce eu ma stergeam cu un servet, i-am zis "it rains" si unul mi-a zis ca "this sucks, man", i-am zis, "why ? it's Ok !", si el a aratat spre ghips, de care uitasem complet. "oh, that, sure", "what happened ?", "long story" am conchis, cee ce zic la toata lumea care ma intreba re: telenovela plastercaster. "good luck, man" au conchis in holul elegant, inainte sa ies in hol, sa vreau sa vizitez expozitia Hitchcock la Film Haus, sa ma intilnesc cu Fulger plus sunetistul si operatorul lui Negoescu la casa, sa aflam ca e gratis dar fiinca inchide in 50 de minute, sa venim alta data. Per total suprarealista experienta, mai ales ca inainte de asta m-am dus la oha la biroul de bilete pentru presa si mi-au dat la sold-outul din ziua anterioara, It might get Loud, and loud it got (to be contd.)
Informers,
2 din 5, 4 din 10 !!!
rewiew salon.com"
But what's really amazing about "The Informers" is that this impressive ensemble is used to create a film of such bleakness and uniformity. It's a testament to the power of Jordan's direction, in perverse and ass-backward fashion, that none of those actors can rise above the brown, flat surface of this movie's moral and aesthetic swamp."

marți, 10 februarie 2009

tage 6 (sechs): Chéri

tocmai am iesit de la conferinta de presa unde m-am delectat s-o vad pe Michelle Pfeiffer, care si-a reluat colaborarea cu Stephen Frears si scenaristul Christopher Hampton din Legaturi primejdioase (1988). Acesta a adaptat acum 2 romane de Colette (gigi), despre o curtezana care imbatrineste si dragostea ei pentru tinarul Cheri. Rupert Friend e Chéri si poate fi declarat noul Orlando Bloom ! filmul numit Chéri arata fastuos, ca o gelaterie, se petrece in Belle Epoque si scenografia este o superba art deco (imaginea, ecran lat, vazut pe imensa pinaz a a palatului Berlinalei, impressive- Darius Kondji), filmat la Prais, Biarritz, Koln si sudiourile Sheperton. Un companion piece la Dangerous Liasons, mai modern, care poate fi si o trimitere la procesul de imbatrinire al actorilor din Hollywood. Pfeiffer arata incintator la 50 de ani dar si mai sclipitor in the flesh !

3 din 5, 6 din 10





tage Funf contd: Død snø

Død snø adica Dead Snow, e un splatter feast norvegian. Nu, nu e in festival, ci in market, dar am facut rost de invitatii courtesy Antoine si am bagat zombii nazisti cu A.C., noroc ca am avut cu cine schimba o vorba pina pe la minutul 51 cind incepe hacuiala. Si fun-ul, pe alocuir. Un emul al lui Evil Dead si Braindead (unul din personaje are chiar un T-shirt ca sa fie clar), Tommy Virkola (care afacut si parodia Kill Bulio) si-a propus un film funny cu zombi nazisti, pe zapada alba si in muntii novegieni din østfjord. Ok, dar deja reputatia de cult, dobindita la Sundance, e nemeritata. Si filmul se poate vedea si mai bine acasa, pe dvd ! Altfel, sa vezi filmul cu o bere Kronbacher, e mai relaxant...doar ca a trebuit sa alerg de la Checkpoint Charlie (in jurul caruia m-am invirit aiurea de citeva ori) pentru ca sa ajung....oricum sa vezi Zombi nazisti in Berlin e chul ! daca ma uitam din timp puteam vedea si frantuzescul Mutants !
2 1/2 din 5

<

postere sehr chul, stylish und diese wirchlich spass !

ein, zwei, die !!!(besser tag than ze muvie)