Porumboiu, campion du Certain Regard

dupa ce dupa-masa a luat premiul FIPRESCI pentru POLISTIST, ADJECTIV, a primit seara si premiul JURIULUi sectiunii UN CERTAIN REGARD !



Presided by Italian director and screenwriter Paolo Sorrentino, the UCR Jury panel included actress Julie Gayet, Toronto Festival Director Piers Handling, and journalists Uma Da Cunha and Marit Kapla. At tonight's closing ceremonies in Salle Debussy, the following prizes were announced:

PRIX UN CERTAIN REGARD
FONDATION GROUPAMA GAN POUR LE CINEMA

Kynodontas (Dogtooth) by Yorgos Lanthimos

PRIX DU JURY

Police, Adjective by Corneliu Porumboiu

PRIX SPECIAL UN CERTAIN REGARD 2009

Kasi Az Gorbehaye Irani Khabar Nadareh (No One Knows About Persian Cats) by Bahman Ghobadi

Father of my Children by Mia Hansen-Løve

Drag Me To Hell !

am recuperat filmul lui Sam Raimi, marele (sau nah, mare chiar nu e ) comeback, primul lui film straight horror de la Evil Dead incoace ! E si asta tongue in cyheek si camp cit cuprinde dar are si scare-uri, si sa vezi ce se mai speriau canenzii !!
Alison Lohman intr-un rol care trebuia sa fei al lui Ellen page si un film cu blestem, "the curse" horor, cu o baba tiganca, d-na Ganush, care arata creepy,

si care pune un blestem pe tinara assistant manager de banca, si aduce spiritul Lamia pe capul ei ! Frumos ca un film de gen s-a putut vedea in festival, desi un midnight sceening ! Frumos si logoul vechi de la Universal pe film ! Si muzica lui Christopher Young ! dar unde e Bruce Campbell ? Nu putea sa joace el in locul lui David Paymer ? Sau sa fie tatal lui Justin Long ? Finalul cool, ridica filmul, ca si o faza cu o pisica ! Efectele CGI, cam camp, mai cool e umbra monstrului, preluata din Night of the Deamon al lui Jacques Tourneur !
PG 13 destul de strong, va face un BO serios in SUA ! Doar atit, ca am citit undeva ca ar fi costat 40 de miliaone de dolari, God, why ? S-ar fi putut face linistit si cu 10 ! or less ! Raimi, o fi banii de costum ?
3 din 5, 6 jumate din 10

Welcome to the Void

oi, oi, 2 ore si 40 de Gaspar Noe, care include unghiul subiectiv al capului p**ii in vagin, da, da, cannes ! Eh, daca n-am ajuns la Antichrist si dezmembrarile din Kinatay (cuvintul inseamna "Masacru") nu m-au impresionat, acum am avut prilejul de a urmarii Odiseea spatiala 2009, sau "look who's walking" de acest Stan Kurbic al Argentinofrantei, monsieur Gaspar Noe. Si mi-am amintit cum am vazut eu in primul meu Cannes, Irreversible (2002), si quel scandale, si cum se balanganea camera si i se facea la lume rau, aici au plecat putini, au buu-it minoritar, au aplaudat comsi comsa si am impresia ca are short fuse, scandalul l-a macerat Lars von, si filmul lui Noe, proaspat iesit de pe masa de montaj, intr-o versiune exclusiv canneza (in sala probabil 2 ore cind va fi gata), e una rara avis (avis, da pasarica nu de pe gard ci din chilotzeii care se dau jos mai rapid ca si cit ai zice "oh la la la la"), psihedelism mai ceva ca-n Blueberry dedicat clar lui Kubrick, eroul dintotdeauna al lui Noe, care ar vrea daca ar putea, un personaj cel putin etrange, ca motardul mustacios din bancul cu motardul mustacios... m-a intrebat o cocoana cu microfon de la radio francejesaispasqui la exit the void, cum a fost filmul si am declarat "imbecile, vide, void, nul, sterile", acu cu stomacul plin si dupa niscaiva vin, ma simt mult mai plin si m-am golit de void si mi-e mult mai ok decit dupa alte vome festivaliere. Really, o fi din cauza ca e cu futaiuri nesfirsite si nu violente ci in delin acord, si ca Linda, sora protagonistului Oscar (n-o sa ieie, Noe), e o femeie strasnica, sexy (Paz de la Huerta, mmm!), si chiar un avort probabil dedicat lui Mungiu, cu un foetus mai mic, dar cu avort pe viu, strasnic si asta si cu tot soiul de tripuri si tripari si filmari de sus si digiatle si clang si bang, de am pus ochelarii de soare si tot m-au durut ochii la greu...ca sa zic asa, masterpiss !

Imaginariumul doctorului Gilliam

din nou m-am sculat la ore inumane (pour moi), si da, placut s-o fac pentru Tarantino si Terry Gilliam, acum 3 ani cind am facut-o pentru Marie Antoinette, Flight 93, Cronaca de una fuga si A history of Violence (ok, that one acceptabil), mi-am urit zilele si mi-au cazut ochii in gura. Dar daca nu bei nimic cu o seara inainte si te culci ca gainile si pensionarii ca va ! Problema e ca plecind miine dimineata cu trenul spre Marsilia si apoi Lyon, nu voi avea sansa de a profita de petrecerea la Gaspar Noe (filmul il vad next), pe plaja, care incpe la 11 jumate, cind eu voi fi al recuparat Sam Raimi care m-a draggat deja prin Hell !
Ok, am fost si la conferinta de presa si enjoyed risul nebunesc al lui Gilliam,

vocea cristalina a lui Verne Troyer (mini me) si ochii albastri ai Liliei Cole (din Rage), ca la decolteu nu m-am putut uita :-)
e de mult timnp incoace cel mai Gilliamesc film al lui Terry, un soi de comeback la temele lui referentiale, e scris de el cu Charles McKeown (cu care a scris Brazil si Munchausen), are un pitic (ca Munchausen, Time Bandits), lumi imaginare (Brazil, Fisher King, Tideland), scenografie dar si clin d'oeil Monty Python, irezistibil !!! Imaginea, Nicola Pecorini (considerat prea slow de Weinsteni la Griimi), gorgeous, muzica Michael & Jeff Danna (ca la Tideland), cintece compuse de Gilliam, ca si piss-ul cu We are the Children or so (ringtone too).


Tom Waits este Diavolul, Mr. Nick, si Christopher Plummer (din 12 Monkeys), opusul sau, magicianul batrin si acum alcoolic, doctorul Paranssus. Un rol mic dar bun de mafiot rus il are Emil Hostina (tatal fetei din The Fall al lui Tarsem) ! Cameo Peter Stormere, le president. Filmul era gata sa fie avortat din cauza mortii lui Heath Ledger,

care-si terminase doar 60 % din joc, si care e excelent, dar s-a realizat cu ajutorul pritenilor sai, care il joaca in trei ipostze prin oglinda, Colin Farrell, Johnny Depp si Jude Law ! Unul din cel mai frumoase filme pe care le-am vazut in 6 ani de Cannes (alaturi de Labirintul faunului al carui good companion piece e)
4 din 5, 8 din 10

de al conferinta de presa:
o ziarista engleza tupeista inainte sa apara lumea si sa se faca fotografii, ma intreaba:
"Who is famous ? "
ii zic printre dinti, "depends, fame is a relative thing",
un fotgraf cu un tun, ii zice mai binevoitor, "Mini Mi"
ea: "Who's that ? Some sort of Mickey Mouse ?"
precieux sau sans prix...bum !