Noul Bond se numeste oficial Skyfall

s-a confirmat titlul la Bond 23.
acum, daca e potrivit sau nu, macar e scurt si nu contine cuvinte dificile si pline de non-sens precum Quantum of Solace de exemplu. Empire a facut o trecere in revista a titlurilor Bond, cele inspirate de Ian Fleming si cele inventate, din care cel mai absurd ramine Towmorrow Never Dies.

RIP Gil Cates

Gilbet Cates, mr. Oscar, a murit de complicatiile unei operatii la inima pe 31 octombrie la Los Angeles. Avea 77 de ani. De 2 presedinte al DGA (Director's Guild of America), decan la UCLA, regizor de teatru, film (I Never Sang for My Father, 1970, 3 nominalizari la Oscar) si TV (Emmy pentru ), Cates a regizat 14 editii de Oscar in 18 ani. E considerat omul care a salvat show-ul si l-a trecut in epoca moderna, incepind cu 1990. El i-a ales pe Billy Crystal si pe Steve Martin ca prezentatori. Era unchiul actritei Phoebe Cates. Directors Guild Presidents Award in 2005. Spunea ca cel mai fericit moment din cariera a fost la Aniversarea lui Orson Welles din 1984 (Directors Guild Lifetime Achievement Award), cind a reusit sa-i aduca pe aceiasi scena pentru a-si stringe mina, pe Orson Welles si pe Robert Wise, editorul sau la Citizen Kane, acuzat ca i-a reeditat si macelarit The Magnificent Ambersons. Cei doi nu-si mai vorbisera de 42 de ani. You can all now have a chat in movie heaven :D

"

If you want a sense of what America is like, you'll watch the Oscars

."
(Gil Cates)

Victor Bailey was here !

a inceput la 22.30. Victor mi s-a parut ca semana cu Eddie Murphy tinerel, camase rosie aprinsa, a fost glumet, a povestit cind a mai fost el aici (cu Joe Zawinul) si ca-i place de Nadia Comaneci ("cos she kicked ass..."). A bagat pe bas rapid, fusion, cu Michael "Patches" Stewart din New Orleans la trompeta a la Miles Davis, tobarul Poogie Bell ca din Star Wars (dar din New York), si cu Peter Horvath, un ungur alb la claviaturi. La un moment dat s-a auzit o preluare dupa Bee Gees. Baietii erau cam obositi se pare, veneau de la Amsterdam, unde au avut avion la 5 dimineata, care n-a putut decola, asa ca au avut o zi lunga si grea. Nah, recupereaza pina miine la Sibiu. Mi-am luat bilet, 60 ron. Nu asta e problema, mai greu cu bautura, adica scumpa, nah, as Hard Rock cafe is. Carlsberg la draught. Care mi-a facut foame, asa ca ma-a cam uscat. Cam gol locul, oare din cauza ca era marti sau pentru ca nu prea era promovat ?
Am tras trei clipuri, din unghiuri diferite.



la bis au cintat Ape School !
mi-ar fi placut sa-l vad si cu un chitarist, asa cum a cintat pe vremuri cu Pat Metheny, dar basistul anului ramine pentru mine Billy Sheehan, tot la Hard Rock Cafe, cu Mr.Big !

Edge of Eternity (1959)

Edge of Eternity (a nu se confunda cu formatia de christian metal de care io am auzit re: film :D) e primul film in widescreen al lui Donald "Don" Siegel, unul din regizorii clasici americani generatia a 2-a, post Ford, Hawks, in aceiasi liga cu John Sturges, Robert Aldrich, Richard Fleischer, Sam Fuller, Sam Peckinpah (pe care l-a ajutat la inceputul carierei si ulterior, Sam fiind regizor de dialoguri pentru Don), autor de westernuri si filme politiste, men's movies (am scris aici despre: Hell is For Heroes, Madigan, Charley Varrick),
Este mentorul lui Clint Eastwood, alaturi de Sergio Leone (asa cum le-a dedicat Unforgiven, "for Sergio and Don"). Don Siegel l-a dirijat pe Clint, prima oara in Coogan's Bluff (1968), si cel mai faimos in Dirty Harry si l-a ajutat sa debuteze cu Play Misty for Me (1971), unde a jucat si un rol de barman. Era si regizorul preferat al lui Michael Reeves, care l-a cautat in America si Don l-ar fi luat asistent.

Acest film B scos de Columbia il are ca erou pe Cornel Wilde (la rindul sau regizor, si azi mai renumit pentru filmele sale, The Naked Prey si No Blade of Grass), si ca leading lady pe Victoria Shaw. secondati de Mickey Shaughnessy si cu un rolisor al lui Jack Elam. Cu un cast cu nume mai solide probabil ar fi fost mai cunoscut azi. Desi inegal, are momnte solide de thriller de Hitchcock, e scurt (80 min.), cu elemente de film noir (trecutul eroului, subploturi neexploatate suficient), cu un aer de western modern, la fel ca Bad Day at Black Rock al lui John Sturges.

-cliffhanger-ul, deasupra marelui canion, spectaculos, intr-o cusca care transporta Guano, (de altfel compania miniera a sponsorizat filmul), care aduce aminte de Where Eagles Dare si Cliffhanger ! Am auzit ca Siegel (creditat aici ca Donald si ca producator asociat si care are un cameo la piscina motelului) si-ar fi terorizat actorii, in filmarea ei.
inceputul, intriguing ! locatia, minunata, si e primul film care o foloseste in acest fel, muzica atmosferica, dramatica, de Daniele Amfitheatrof (Major Dundee).
imaginea, in cinemascop, superba de Burnett Guffey (Oscaruri pentru From Here to Eternity si Bonnie and Clyde), completa cu filmari aeriene, si combinate.
DVD de la MOC, bare bones, no subtitles
potential de revizionare: desigur, probabil ca filmul mai creste... !
3 din 5, 6 din 10 !

thx Relik :D for this hard to find, obscure gem !