Paris-When it Sizzles (1964)

"Gabrielle: What's the story ?
Richard Benson: It's an action/suspense, uh, romantic melodrama with lots of comedy, of course. And, uh, deep down underneath, a substrata of social comment."

___________________________________________

"A marshmallow-weight hokum"
Variety (also quoted a line from the film as an apt description of the film itself: "contrived, utterly preposterous and totally unmotivated")
&
"a multimillion dollar improvisation that does everything but what the title promises" / Time

as avea o intrebare pentru Tarantino, daca replica lui Michael Fassbender "yes sir, Paris-When it Sizzles" din Inglorios Basterds, se leaga de filmul lui Richard Quine din 1964, care a fost o placere sa-l vad, finally ! Nu pot sa-l trec la recuperari, pentru ca nu am auzit de el acum 20 de ani ci mult mai curind. Si desi titlul te-ar duce la un muzical, nu e ! E o comedie post-moderna (mai mult screwball decit romantica) despre un scenarist alcoolic de la Hollywod, Richard Benson (William Holden) care are deadline la un scenariu pe care nu l-a scris si pe care il concoteaza acum cu ajutorul unei secretare (Audrey Hepburn). Scris de George Axelrod (Breakfast at Tiffany, Candidatul manciurian si autorul pieselor The Seven Year Itch si Will Success Spoil Rock Hunter?), bazat pe filmul lui Julien Duvivier din 1952 La Fete de Henriette, a fost re-ecranizat ca Alex si Emma in 2003.

Holden jucase cu Hepburn 10 ani inainte in Sabrina (se zice ca au avut un affair), se indragostise groaznic de ea si acum era disperat. Hepburn intre timp se maritase cu Mel Ferrer, care are un cameo multiplu in film. Iar Holden devenise intre timp mai alcoolic ca personajul sau din film (cred ca ce bea pe ecran e foarte pe bune).

I remember the day I arrived at Orly Airport for Paris When It Sizzles. I could hear my footsteps echoing against the walls of the transit corridor, just like a condemned man walking the last mile. I realized that I had to face Audrey and I had to deal with my drinking. And I didn’t think I could handle either situation

.
(William Holden in autobiografia sa Golden Boy)

ceea ce s-ar putea numi a troubled production e fost pe atunci tinut secret de publicistii filmului. Se pare ca a fost chiar Paris-When it Sizzles ! Sau Fizzles ! cum citeam intr-o cronica. Eleanor Quin are o cronica plina de amanunte picante pe TCM al carui citat final e,

"Miraculously, Holden’s shenanigans were largely kept out of the press but the film ended up crashing anyway. Critics uniformly panned it and audiences didn’t fall for the once-powerful Holden/Hepburn combination this time. Over the years, however, the film has earned a reputation as a guilty pleasure for those who enjoy in-joke movie spoofs and an absurdist storyline played out against the glorious backdrop of the City of Light."

Richard Quine e sever !!
Titlul filmului din film e THE GIRL WHO STOLE THE EIFFEL TOWER. Si filmul acesta se scrie si se intimpla in timpul acestui weekend nebun de Bastille Day (14 iulie). Sunt glume de fratii Marx, de Hellzapoppin, de Billy Wilder sau de Woody Allen, unele atit de cinico-sarcastice asupra Hollywoodului si a meseriei de scenarist, ducindu-te in urma, pe vremea lui Sunset Boulevard, unde Holden era Joe Gillis, aspiring/struggling screenwriter. Am citit undeva ca Orson Welles ar fi vrut sa regizeze filmul dar nu l-au lasat. Not sure it's true, dar anyway, Audrey Hepburn, asa Funny Face cum era, avea toane de mega-vedeta si l-a dat afara pe DOP-ul Claude Renoir, legenda franceza, astfel les french au facut greva. Pina la urma a fost inlocuit de Charles Lang, iar Hepburn si-a pus parfumierul creditat pe ecran (Givenchy, o premiera in istoria...cinematografului). Marlene Dietrich a primit pentru un cameo de 3 secunde o blana si o limuzina (cele care apar in cadru). Frank Sinatra cinta..circa 30 de secunde. Tony Curtis are un cameo necreditat care se extinde pina la rolul # 3 din film. Noel Coward a primit pentru 3 zile de filmare 10.0000 de dolari. El este fabulos in rolul productorului cinic Alexander Meyerheim, care o arde la Hotel-Du-Cap la Cannes, "in the trenches", cu starlete linga piscina, asteptind scenariul lui Benson. Replici pline de auto-citate (self consciousness/stream of consciousness), referitor la filmele franceze minimaliste nouvelle vague si un regizor, "Richard Roussen" (imi aduce aminte de filmele romanesti minimaliste) sau glumitze legate de filmele lui Audrey H. sau faptul ca, dupa Benson, "My Fair Lady, e de fapt aceiasi poveste ca Frankenstein",:-) fac parte dintr-un curs de screenwriting 101m (si lichid). Parcul de pe generic apare si in Charade, la fel ca si mini-teatrul de marionate, pentru ca filmarile la Sarada au inceput 3 zile dupa ce s-a terminat"sfiriala".

mai multe info si linkuri pe wikipedia.
"

I've got an idea. I've got an idea! First good one I've had in four months. No, that's not true. A few weeks ago I had an idea to give up drinking, but it didn't photograph."

(Richard Benson)
William Holden a fost internat in mijlocul productiei la dezalcolizare si a proptit un Ferrari intr-un zid, astfel scurtindu-si rolul din secventa centrala de film horror. Un aer de The Party se degaje, poate de aceea Blake Edwards l-a luat pe William Holden in SOB, (1981), satira sa inflamanta asupra Hollywoodului, si regretabil, ultimul rol al lui Bill Holden, disparut prematur la 62 de ani din pricini mai mult sau mai putin alcoolice. Paris...mi-a facut pofta de un alt film cu el, si am luat proaspat primitul western al lui John Sturges din 1953, cu el, Eleanor Parker si John Forsythe, just RIP, Escape at Fort Bravo.. Cu sudisti, nordisti si indieni mescaleros, si Holden brav si galant si sexy si shirtless.
Best time and most fun I had in a long time at the movies !

un extras copios din film de pe situl TCM !
dvd extras (Paramount, The Audrey Hepburn Collection): un trailer simpatic si hyperkinetic
10 din 10, 5 din 5 !!!