marți, 31 iulie 2007

si acum La Notte si L'eclissa pt. Antonioni...

o zi groaznica 30 iulie. Ma suna seara un prieten psihopat sa-mi zica sa am grija, ca se moare pe capete, Bergman si Serrault gone, ca si Preafericitul s-a dus, si nici Motu Pitties nu e f. ok. Si vrea La Notte de Antonioni pe dvd. Alt friend, mare kinosseur, si-a luat Aventura si Eclipsa din Criterion. Marea cinefila Kati a aflat ca trebui sa vada Blow UP. Acum. vreau sa stiu care din toti astia l-au omorit pe Antonioni ? Ca omul era paralizat de enshpe ani si ca nu mai facea nimic, desi l-au ajutat priteni si regizori sa mai scoata doua filme (Beyond the Clouds si Eros), ca avea o virsta aproape imorala, 94 de ani, Ok, dar ca a murit si el si Bergman in aceiasi zi ? that's one weird coincidence...ma gindesc ca Fellini si Visconti si Pasolini (confratii de liga ai lui Michelangelo sunt dusi de mult) si ca celalalt corifeu international despre care mi se vorbea la scoala in conjunctie cu Bergman, si anume Trakovski, e si el dus de pe vreamea cind inca exista URSS-ul (chiar la Caderea lui ) si ma gindesc ca lumea e din ce in ce mai subreda si rubrica asta de RIP o sa fie din ce in ce mai prolifica.
articolul in romaneste aici (bineinteles ca romanii la repezeala, i-au dat 95 de ani si pa!)si aici in engleza .
recunosc ca nu mi-a placut Antonioni, pe vremuri cind i-am vazut filmele la cinemateca, si n-am inteles probabil nimic pentru ca aveam 20 de ani si Desertul rosu nu era nici desert, nici rosu. Dar de curind am revazut filmul sau, restaurat de Jack Nicholson, The Passenger (aka Profesiune reporter), si alaturi de el, cele 2 filme cu momente rock, Zabriskie Point si Blow-Up mi se par cel mai bune. Pentru ca se pare ca mie imi place Antonioni exilat, nu cel de la el de-acasa. Dara cum am virsta la care vreau sa revad trilogis Aventura, Eclipsa, Noaptea. Dar din pacate acum nu ma timp, si traiesc ca un personaj de-al lui Antonioni. "It's the last link with the great days of European art cinema" spune biograful sau, Geoffrey Nowell-Smith. Despre Bergman am citit ieri ca odata cu el a murit integritatea in cinema, cu siguranta odata cu moartea lui Antonioni, afirmatia capata alta greutate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu