Porumboiu, campion du Certain Regard

dupa ce dupa-masa a luat premiul FIPRESCI pentru POLISTIST, ADJECTIV, a primit seara si premiul JURIULUi sectiunii UN CERTAIN REGARD !



Presided by Italian director and screenwriter Paolo Sorrentino, the UCR Jury panel included actress Julie Gayet, Toronto Festival Director Piers Handling, and journalists Uma Da Cunha and Marit Kapla. At tonight's closing ceremonies in Salle Debussy, the following prizes were announced:

PRIX UN CERTAIN REGARD
FONDATION GROUPAMA GAN POUR LE CINEMA

Kynodontas (Dogtooth) by Yorgos Lanthimos

PRIX DU JURY

Police, Adjective by Corneliu Porumboiu

PRIX SPECIAL UN CERTAIN REGARD 2009

Kasi Az Gorbehaye Irani Khabar Nadareh (No One Knows About Persian Cats) by Bahman Ghobadi

Father of my Children by Mia Hansen-Løve

Drag Me To Hell !

am recuperat filmul lui Sam Raimi, marele (sau nah, mare chiar nu e ) comeback, primul lui film straight horror de la Evil Dead incoace ! E si asta tongue in cyheek si camp cit cuprinde dar are si scare-uri, si sa vezi ce se mai speriau canenzii !!
Alison Lohman intr-un rol care trebuia sa fei al lui Ellen page si un film cu blestem, "the curse" horor, cu o baba tiganca, d-na Ganush, care arata creepy,

si care pune un blestem pe tinara assistant manager de banca, si aduce spiritul Lamia pe capul ei ! Frumos ca un film de gen s-a putut vedea in festival, desi un midnight sceening ! Frumos si logoul vechi de la Universal pe film ! Si muzica lui Christopher Young ! dar unde e Bruce Campbell ? Nu putea sa joace el in locul lui David Paymer ? Sau sa fie tatal lui Justin Long ? Finalul cool, ridica filmul, ca si o faza cu o pisica ! Efectele CGI, cam camp, mai cool e umbra monstrului, preluata din Night of the Deamon al lui Jacques Tourneur !
PG 13 destul de strong, va face un BO serios in SUA ! Doar atit, ca am citit undeva ca ar fi costat 40 de miliaone de dolari, God, why ? S-ar fi putut face linistit si cu 10 ! or less ! Raimi, o fi banii de costum ?
3 din 5, 6 jumate din 10

Welcome to the Void

oi, oi, 2 ore si 40 de Gaspar Noe, care include unghiul subiectiv al capului p**ii in vagin, da, da, cannes ! Eh, daca n-am ajuns la Antichrist si dezmembrarile din Kinatay (cuvintul inseamna "Masacru") nu m-au impresionat, acum am avut prilejul de a urmarii Odiseea spatiala 2009, sau "look who's walking" de acest Stan Kurbic al Argentinofrantei, monsieur Gaspar Noe. Si mi-am amintit cum am vazut eu in primul meu Cannes, Irreversible (2002), si quel scandale, si cum se balanganea camera si i se facea la lume rau, aici au plecat putini, au buu-it minoritar, au aplaudat comsi comsa si am impresia ca are short fuse, scandalul l-a macerat Lars von, si filmul lui Noe, proaspat iesit de pe masa de montaj, intr-o versiune exclusiv canneza (in sala probabil 2 ore cind va fi gata), e una rara avis (avis, da pasarica nu de pe gard ci din chilotzeii care se dau jos mai rapid ca si cit ai zice "oh la la la la"), psihedelism mai ceva ca-n Blueberry dedicat clar lui Kubrick, eroul dintotdeauna al lui Noe, care ar vrea daca ar putea, un personaj cel putin etrange, ca motardul mustacios din bancul cu motardul mustacios... m-a intrebat o cocoana cu microfon de la radio francejesaispasqui la exit the void, cum a fost filmul si am declarat "imbecile, vide, void, nul, sterile", acu cu stomacul plin si dupa niscaiva vin, ma simt mult mai plin si m-am golit de void si mi-e mult mai ok decit dupa alte vome festivaliere. Really, o fi din cauza ca e cu futaiuri nesfirsite si nu violente ci in delin acord, si ca Linda, sora protagonistului Oscar (n-o sa ieie, Noe), e o femeie strasnica, sexy (Paz de la Huerta, mmm!), si chiar un avort probabil dedicat lui Mungiu, cu un foetus mai mic, dar cu avort pe viu, strasnic si asta si cu tot soiul de tripuri si tripari si filmari de sus si digiatle si clang si bang, de am pus ochelarii de soare si tot m-au durut ochii la greu...ca sa zic asa, masterpiss !

Imaginariumul doctorului Gilliam

din nou m-am sculat la ore inumane (pour moi), si da, placut s-o fac pentru Tarantino si Terry Gilliam, acum 3 ani cind am facut-o pentru Marie Antoinette, Flight 93, Cronaca de una fuga si A history of Violence (ok, that one acceptabil), mi-am urit zilele si mi-au cazut ochii in gura. Dar daca nu bei nimic cu o seara inainte si te culci ca gainile si pensionarii ca va ! Problema e ca plecind miine dimineata cu trenul spre Marsilia si apoi Lyon, nu voi avea sansa de a profita de petrecerea la Gaspar Noe (filmul il vad next), pe plaja, care incpe la 11 jumate, cind eu voi fi al recuparat Sam Raimi care m-a draggat deja prin Hell !
Ok, am fost si la conferinta de presa si enjoyed risul nebunesc al lui Gilliam,

vocea cristalina a lui Verne Troyer (mini me) si ochii albastri ai Liliei Cole (din Rage), ca la decolteu nu m-am putut uita :-)
e de mult timnp incoace cel mai Gilliamesc film al lui Terry, un soi de comeback la temele lui referentiale, e scris de el cu Charles McKeown (cu care a scris Brazil si Munchausen), are un pitic (ca Munchausen, Time Bandits), lumi imaginare (Brazil, Fisher King, Tideland), scenografie dar si clin d'oeil Monty Python, irezistibil !!! Imaginea, Nicola Pecorini (considerat prea slow de Weinsteni la Griimi), gorgeous, muzica Michael & Jeff Danna (ca la Tideland), cintece compuse de Gilliam, ca si piss-ul cu We are the Children or so (ringtone too).


Tom Waits este Diavolul, Mr. Nick, si Christopher Plummer (din 12 Monkeys), opusul sau, magicianul batrin si acum alcoolic, doctorul Paranssus. Un rol mic dar bun de mafiot rus il are Emil Hostina (tatal fetei din The Fall al lui Tarsem) ! Cameo Peter Stormere, le president. Filmul era gata sa fie avortat din cauza mortii lui Heath Ledger,

care-si terminase doar 60 % din joc, si care e excelent, dar s-a realizat cu ajutorul pritenilor sai, care il joaca in trei ipostze prin oglinda, Colin Farrell, Johnny Depp si Jude Law ! Unul din cel mai frumoase filme pe care le-am vazut in 6 ani de Cannes (alaturi de Labirintul faunului al carui good companion piece e)
4 din 5, 8 din 10

de al conferinta de presa:
o ziarista engleza tupeista inainte sa apara lumea si sa se faca fotografii, ma intreaba:
"Who is famous ? "
ii zic printre dinti, "depends, fame is a relative thing",
un fotgraf cu un tun, ii zice mai binevoitor, "Mini Mi"
ea: "Who's that ? Some sort of Mickey Mouse ?"
precieux sau sans prix...bum !

Duck, you suckers !!!

there is a Movie God ! care m-a facut sa nu pierd Leone pentru ca Gilliam la pavilionul american (si sa-l vad azi live la conferinta de presa), s-a suprapus si nu m-a last inima sa-i parasesc pe Rod Steiger si James Coburn pe ecranul urias, intr-o copie nou nouta, restaurata acum in mai, de Cineteca di Bologna !


Au fost prezente cele doua fete ale lui Sergio Leone, frumoase, Tarantino the basterd n-a venit desi Andrei il astepta !!! Muzica extraordinara a lui Ennio Morricone a umplut sala si citatul din Mao Tze Dung a aparut in italiana, ca si titul Giu La Testa, apoi furnicile pe care se pisha Rod Steiger (irevernta Peckinpah ?)! Tot accentul si maniersimul lui Tony Montana din Scarface il regasesti la Steiger, accent genial, funny, over the top, mai ales cind vorbeste despre balls si cohones ! Coburn, cu ochi albastri intensi, accent irlandez si in flashbackuri, Sean, prietenul lui JulesJimesc, David Warbeck, un siamez al lui Jack Nicholson, despre care am mai povestit aici. cel mai personal Leone, despre prietenie si tradare, revolutie si temele reluate in Once Upon A Time in America !
si, da , m-a pus sa ma intreb, "What about me ?". Cele 2 ore jumate au trecut in a flash, la fel ca la tarantino, now that's movieland !

Thursay: Giu la testa

pe bune,
ratat Raimi aseara (Drag Me to Hell) dar vazut Resnais (les Herbes Folles, cu Resnais, aplaudat cu ovatii peste 10 minute) deci trebuie recuperat Raimi diseara
party cu slovenii de la Grossman dar numai foarte putin, din motive obiective
iesit de la Haneke (boring, alb negru, slow, de epoca) pentru intilniri si mailuri
vorbit la Guerilla again, uitindu-ma la Mungiu, hanno & co de pe tersa cum dadeau interviuri
miine dim la 8 jumate Parnassus si Gilliam
azi la 3 jumate pot sa apuc sa vad jumate de Giu la Testa daca vreau sa ajung la conferinta Gilliam la pavilionul american, 12 euro daca nu-mi da cineva un pass, si vreau sa ajung la Gilliam
a finaliser in T minus 2 jours

Real treat: muzica din Inglorious Basterds

"The Green Leaves of Summer" (from the motion picture “The Alamo”)
written by Dimitri Tiomkin, Paul Francis Webster
performed by Dimitri Tiomkin
Used through the courtesy of Metro-Goldwyn-Mayer Music Inc.

"The Verdict” (“Dopo la condanna”)
written by: Ennio Morricone
performed by: Ennio Morricone
courtesy of: EMI Music Publishing Italia srl

“L’incontro con la figlia”
written by: Ennio Morricone
performed by: Ennio Morricone
courtesy of: GDM Music S.r.l. on behalf of Universal Music Publishing Ricordi S.r.l.

"White Lightning” (Main Title from the motion picture “White Lightning”)
written by Charles Bernstein
performed by Charles Bernstein
Used through the courtesy of Metro-Goldwyn-Mayer Music Inc.

"Il mercenario (ripresa)"
written by Ennio Morricone
performed by Ennio Morricone
courtesy of: EMI Music Publishing Italia srl

“Slaughter”
written by: Billy Preston
performed by: Billy Preston

"Algeri: 1 novembre 1954" (Battle of Algiers)
written by: Ennio Morricone, Gillo Pontecorvo
performed by: Ennio Morricone, Gillo Pontecorvo
courtesy of: CAM Cine TV Music, Inc./BMG Ricordi Music Publishing Spa

"The Surrender" (“La resa”)
written by: Ennio Morricone
performed by: Ennio Morricone
courtesy of: EMI Music Publishing Italia srl
“One Silver Dollar” (Un Dollaro Bucato)
written by: Gianni Ferrio

“Bath Attack” (from the motion picture “The Entity"
written by: Charles Bernstein
performed by: Charles Bernstein
courtesy of: Twentieth Century Fox Film Corporation

"Davon Geht Die Welt Nicht Unter"
written by: Bruno Balz, Michael Jary
performed by: Zarah Leander

"The Man With The Big Sombrero"
written by: Phil Boutelje, Foster Carling
performed by: Sam Shelton and the Michael Andrew Orchestra

"Ich Wollt Ich Waer Ein Huhn"
written by: Hans-Fritz Beckmann, Peter Kreuder
performed by: Lilian Harvey, Willy Fritsch, Paul Kemp

"Cat People (Putting Out The Fire)”
written by: David Bowie, Giorgio Moroder
performed by:David Bowie

“Mystic and Severe”
written by: Ennio Morricone
performed by: Ennio Morricone

“The Devil’s Rumble” (from the motion picture “Devil’s Angels”)
written by: Mike Curb
performed by: The Arrows
courtesy of: Curb Records, Inc.

“What I’d Say”
written by:
performed by:

"Zulus"
written by Elmer Bernstein
performed by:
courtesy of:

"Un Amico"
by EM
performed by: Ennio Morricone
courtesy of: EMI General Music srl

"Tiger Tank"
written by: Lalo Schifrin
performed by:
courtesy of:

“Eastern Condors”
written by:
performed by:


"Rabbia e Tarantella"
written by: Ennio Morricone
performed by: Ennio Morricone

Tarantino est un bastard !!!!

Ok, spoilers ahead !
m-am sculat la 7, freshly squezed si n-am star la drinkly drinky pentru Tarant-ula qui est vraiment un battard !!! Sacre battard ! marile mele probleme cu filmul veneau de la distributie, si de la incapacitatea lui Brad Pitt sa joace straight.

Ceaa ce e ok pentru ca Tarantino face grand guignol si Pitt as lt. Aldo Raine e tongue in cheek, scar in neck :-), un cross de Paul Newman cu Robert Redford in cacialmaua, mai ales in ultima parte !!! Restul distributiei extrem de eclectice marche bien, in trei limbi, chiar patru, incluzind si italiana ! Revelatia este Cristoph Waltz, actor austriac pas connu, in rolul bedgayului, bosse ss colonel, Hans Landa. Filmul e aberant, ludic, inegal, dar amuzant, great fun, in cinci capitole cu inserturi, trucuri cinematice, film in film, etc, extrem de cinefil, dar in spiritul clasic, francais (de la MAX LINDER la CLOUZOT) si germanic (PABST, RIEFENSTAHL, JANNINGS). Ciatlele includ in filmul din film, Stolz der nazion, chiar si un clin d'oeil la SCARFACE ! primul capitol, gen prolog, Once upon a time in nazi ccupied France, e un omagiua la Sergio Leone si Once Upon a Time in the West. Acum, Leone (demain Giu la testa proiectie cannes classics si nu ma indoiesc ca QT va fi acolo),) si Morricone, sunt ominprezenti...Morricone trebuia sa-i faca muzica si cumva, indirect i-a facut-o, de-abia astept sa vad filmul cu Relik pentru ca sa ma lamureasca asupra bucatilor din qualle filme, spaghetti, giallo si giallisimo (see next post, datoria caietuluid e presa on line m-am lamurit partial) !
de ex, cind apar Bastarzii, e "Batalia pt Alger". Pentru tema harmonica se foloseste Fur Elise, dar in episodul 5 apar sonor David Bowie, cu tema din Cat People, si teh Apaches !!! Fiecare episod e altfel construit, sunt surprize, payoffs si tricks ! Diane Kruger e sexy senzuala, iar newcomera Mélanie Laurent tres joli, Michael Fassbender e excelent, Eli Roth plays for fun, Daniel Brühl seamana cu un young Charlie Sheen ! Til Schweiger e tough MF.


QT is dropping names like flies, de la numele personajleor, mai toate referentiale, dar n-a pastrat din filmul lui Castellari decit titlul original ! si pe Castellari care apare intr-un cameo ca general nazist, dar nu l-am vazut ! Mike Myers e reconoscibil, Rod taylor (as Churchill), nu ! Nu l-am vazut pe Bo Svenson care juca rolul numero uno in Acel blestemat tren blindat ! faptul ca in film apar proeminent Hitler si Goebbels si cameolike, Goering, Bormann, si ce se intimpla cu ei, e un alt joke postmodernist, in care Tarantino rescrie istoria. E acea mai mare gluma a filmului, si cea mai mare problema a mea, voi vedea la urmatoarea vizonare daca imi va conveni sau ma va deranja mai mult...Durata anuntata de 2 ore 40 a fost schimbata, acum filmul are 148 de min, si in el nu mai apare Maggie Leung si nici Cloris Laechman. Imaginea e somptuoasa, vivat Robert Richardson ! Costume, seturi, chapeau ! Sau hats off ! Filmat la Paris in locatie si in Germania la studiourile Babelsberg, e cel mai european film al lui QT, si sigur va merge mai bine aici decit in SUA, unde doar Brad Pitt va aduce BOP, restul distributie fiind WTF ? Multumiri speciale francezilor si festivlului de la Cannes care i-a mai cizelat cultura cinematiografica pop a lui QT. Ultima replica are double meaning, dar nu sunt de acord cu QT, vom vedea daca timpul are drepata sau nu. prea self indulgent si enfant terrible, ar fi timplu ca cineva sa-l mai struneasca, si nu Harvey Weinstein, ci un tip dur a la Clint Eastwood ! Care oricum l-a pus pe harta pe QT aici, la Cannes, cind i-a dat Palme D'Or pentru Pulp Fiction !
3 1/2 din 5 , 7 din 10 !!!

L'enfer

de chaleur, oui, in ficare zi mai greu, azi luam o revista la stand si zice unul linga mine, ca scria pe coperta (screen) day 7, , "oh shit, it's only day seven !!!",
cocktail roumain, chinezi, si linga il vad pe Anthony Wong (din Vengeance si alte tons of muvvis), si l-am rugat sa ne facem poza impreuna si a vrut sa verifice daca a iesit bine si sa mai facem una, si i-am zis ca oricum cred ca e prima poza pe care si-a facut-o cu vrteun roman, acuma cu cei cu care eram mi-a fost greu sa le explic cine e mr Wong, henchemenul lui Jet Li in Mumia 3, for exemple, ca de > ">Infernal Affairs stiu ca au vazut doar Departed !!!

apoi la pavilion sloven sa ma vad cu prietenii de la Grossman, ceva vin alb, popsit si la bulgari la un rose, si shuntat coada la Soixantieme pentru a intra la mustata la L'enfer, unul din highlight-urile festivalui, un documentar despre filmul mitic neterminat al lui Henri-Georges Clouzot din 1964, realizat de Serge Blomeberg si o fata cu nume roumain, Ruxandra Medrea !
Fascinant, obsesivul si perfectionistul Clouzot cred ca s-a indragostit de actrita sa, Romy Schneider, care niciodata n-a aratat mai joli si sexy ! Dupa tiparul Tippi Hedren/Hitchcock ! Experimentele de culoare si filtre si trei echipe de operatori sunt niste tzacaneli in ton cu tema filmului, obsesie si gelozie !!!

Amintiri de Epoca de Or

Ok, tough day si inca nu s-a terminat, vazut omnibusul lui Mungiu, cu toata Romania canneza in sala, placut cel mai mult Tica Popescu si Hanno Hoffer, ioana Uricaru upbeat kusturicesc, episodul lui Razvan Marculescu nu s-a dat, Vlad Ivanov din nou excelent ca sofer de avicola,

brought back many memories, cred ca va fi un succes, mai ales cum si-l va distribui, am auzit in schimb ca Jude la Bucuresti a facut 300 de spectatori cu 7 copii. Bummer ! Clar cinema-ul romanesc e de export, am vorbit cu un american dupa si zicea ca transleaza si ca i-a placut, so on, noi am ris de-am rupt, mai ales porcul lui Sapdaru e expoloziv !



Aud ca aceastya leganda urbana o au si cubanzeii ! Si
episodul cu fotografia retusata al lui ceausescu (Hanno) e precious ! Cred ca daca nici asta nu poate avea succes comercial who can ? la Cluj or sa rupa casa !
>
Si ca tot intereseaza Antichristul la maxim, de parca alte filme nu-s la Cannes, o sa fie o proiectie speciala la CLIJ la TIFF unde cred ca o sa fie OMOR ! 666, the number of the Beast !!!!

ce-am mai facut luni in a sasea zi de festival

-am iesit de la Agora in juma de ora, 60 de milioane de euro aruncati, mediatatie despre religie si cosmos si altele filmata in Malta de Amenabar, sa fie de la el si pt el
-am fost la Fnac cu Andrei si ne-am luat cd-uri la reduceri si am recupeerat Motorhead 1916 care-mi lipsea si un Bob Dylan din 1986, si zang, dupa m-am lovit pe Rue D'Antibes de Armand Assante, pe care l-0am cunoscut in fata la palais cind a luat california Dreaming premiu, si care si-a amintit de interviul de la Cluj din 2007 "what a nice town" , si am catch up a bit, i-am aratat si Bob Dylanul si nici el nu-l stia
-m-am dus la Kinatay sa vad si eu un filipinez si sa vad de ce e wundercannes si shocant, Brillante Mendoza si m-am plictist copis, Excrusciating e low calory, si filmat fara lumini (cica timp real), unii zic capodopera, altii vax labina, mi-a amintit de Cruising si Funny games, dar asa cinema, o la la pm
-fost la party Cantona/ ken Loach, ca la film nu, ca nu-s microbist de fotbal , hotdog, beri kilkenny, guinees si carlin, in fata la Carlton, unde zace zapada artificiala de al Christmas cariol in 3 D cu jim Carrey, cantona lejer aborabil ca si actorul principal, left early pt ca sa ma scol la Amintiri din epoca de aur si la corespeondenta radio Guerilla nr 2, si sa mai recuperez somn pt ce va sa vina...

Cei trei Johnny (Fu chou)

odata, cel mai chul arata Johnny Hallyday, la 65 de ani, cu vocea dura (are turneu anul asta in toamna si apoi se retrage definitiv!). Secondat de Anthony Wong si versus Simon Yam in macau si Hong Kong. Personajul se numeste Costello, la fel ca Samuraiul lui Melville si sunt multe melvillisme (To va face remakeul la Cercul rosu), dar si debilitati, care in schimb functioneza pentru ca e de fapt un basm. Hallyday insa e urias

un omagiu adus genului, cu ecouri de polar francais si de Tsui Hark, iar de la To mai ales Exiled !
se bea Cono Sur si am zis de cei trei Johnny pentru ca filmul il introduce si pe Johhnie Walker Black Label cu care se scot gloantele dupa o fusiada antologica !!!

Mesaj despre Antichristi

Dragii mei, n-am vazut Antichristul inca. 1, pt ca pierdeam orice sansa de a-i vedea pe Johnny si Johnnie (vengeance) 2. pt ca s-au bataut si calcat in picioare la presa si legitimatia mea e cea mai de jos (galben) asa ca oricum nu intram 3. pt ca la sala Bazin dadeau drumul numi al cei cu roz si asa ca am mers la Soixante la Ne vous retournez pas. care puta sa fie chul, dar n-a fost finalmente. 4. pt ca se da miine la retrapages si acolo o sa fie posibil, daca nu incerc la market. 5. pt ca stiam ca scandalul editiei e asta, desi e si Kinatay la care poate ne riscam diseara, m-a oprit si o echipa de filmare sa ma intrebe daca l-am vazut (!), dar noi votam cu Acel blestemat Tarantino Blindat !!! care s-ar putaea sa fie cel mai self-indulgent film de la vazut Cannesul vreodata ! 6. am auzit of course si de bine, si de rau !!! si-nca ce rau ! Oricum la final scrie ca e dedicat lui Andrei Tarkovski ! 7. ca sa nu fie satanic punctajul, o cronica aici

Mother

Al patrulea film al lui Bong Joon-ho este coreanul competitiei, nu Park Chan Wook. Ar fi trebuit sa fie swap, Mother sa fie in competitia mare si Thirst in cea mica. Dar asa i-ar fi garanta un premiu de interpretare, mai ales la juriul compus din actrite, condus de Huppert (cred ca Vengeance, Profetul, Trantino si LVT n-au sanse la Cel mai ciudat film al sau de pina acum, e un melanj de drama, tragedie, comedie neagra si thriller, cu o actrita exceptionala (mi s-a zis ca la ea acasa e ca si Catherine Deneuve), Hye-Ja KIM !!!

Baltagul/ Fefelaga/ Mioritza corean, cu siguranta unul din filmele anului 2009 !

"the film is like a magnifying glass that focuses warm sunlight to a burning point. It is a drama that unfolds with great intensity, a story rooted in the fundamental nature of motherhood."

Bong Joon-ho

Taking Cannes by prophets

am vazut Taking Woodstock al lui Ang Lee, amuzant si emotionat, genul de film rock Almost Fanous, Dazed and Cofused, am vazut Profetul lui Jaques Audiard, Un prophète, 2 ore si jumatate, crime drama cu un actor nou excelent, Tahar Rahim, favorit la premiul de interpretare si la regie zic eu, si cu Niels Arestrup in rol secundar exceptional, mi-a placut foarte mult, apoi ne-am last prinsi de val de petreceri si festivitati cu lumea buna romaneasca de pe Croazeta si valul
s-a transfomat cumva in furtuna pina dimineata al lounge-ul Wild Bunch, asa ca azi sunt cam suferind si disconnected, virsta marilor petreceri se lasa cu greu these dayz, fug acum la Mother al lui Bon Joon-Ho, pe care l-am ratat ieri din motive de party...
a suivre


o cronica aici.

Porumboiu, adjectiv

sau Filiera vasluiana (fara legatura cu Andi vasluianu :-)
story< acum 3 ani eram in fata la Petit Poitiner si ii ziceam lui Corneliu, ce chul trebe sa te simti ca esti in competitie cu William Friedkin, autorul lui French Connection (el era cu BUG !!!), la aproape 5 decenii diferenta,
zice Porumboiu, "I love French Connection"
acuma Paugheskipeie moldovesc e Vaslui, unde Dragos Bucur (finally good, unboogied), e un politist de 2 bani, care sta in frig pe ulitze nepietruite si gropelinice, si fileaza 3 pusti care fumeaza hasish.
In lucru cu titlul "Intermediar", acum filmul se numeste POLITIST, ADJECTIV, de la DEX si film politist...
extrem de diferit de A fost sau n-a fost, al doilea lungmetraj al lui Porumboiu va debusola la greu ! In primul rind prima ora e excrusciating, la fel cum ai privi furnici masturbindu-se, u see, we see nothing, but what do we feel? ! Dar payofful vine la final si pe deplin.
Un rol extrem de secubnar dar esential al lui Vlad Ivanov, as chief of police, si finally, o folsire mistho a muzicii, Mirabela Dauer, Iubire fara soare, or so, o piesa care se explica in film, nu ca pina acum (minus Gica P karaoke in Boogie cu care mi-am exprimat problema in cronica)...
Oke, cineva, nu spui cine, mare om, mare carcter, a zis, "Dumnezeu l-a facut pe Corneliu sa fie Ion Creanga si el vrea sa devine Agirbiceanu", mai potrivit ar fi (dixit Tica Popescu), Alain Robbe -Grillet !!! Io zic un echivalent literar al lui Bresson, naturalist, TBC kare ?!
voila ce zice l'auteur,

"I wanted to make a film about language and its meaning, or rather, its lack of meaning. Cristi is a policeman who enforces laws that are made up of words. One day, his conscience rebels against these words, preventing him from solving a minor misdemeanor."

ici !


cocktail post, la pavilion roumain, avec beaucoup des mioritzes, la competitie cu prinz roumain la Kodak, la care am prin postludiu,
acum cannes Classics cu Ted Kotcheff, Scorsese si The Red Shoes, despre care a fost vorba si aseara in TETRO, despre care voi blogga...
a suivre le fil rouge, rose et blanc...

Bakjwi (Thirst)

ok, tocmai am iesit de la noul megafilm cu vampiri al lui Park Chan Wook. Am mentionat prima oara de el aici, unde e trailerul. In Coreea vad ca a iesit deja; posterul a avut probleme deci i-au dat jos picioarele fetei (Kim Ok-bin).

A mon avis; premiu de interpretare ei; bine ca PCW si actorii nu sunt catolici; pentru ca vor fi excomunicati; cel mai erotic film cu vampiri de la HUNGER incoace, nu e film horror ci pe rind: drama; drama cu familie disfunctionala; film de dragoste; comedie neagra; drama romantica; so on.
elemente de Takashi Miike si Kim Ki Duk in cel mai atipic PCW de pina acum (i-am vazut toate filmele, dar la cel anterior; I am a Cyborg, am renuntat ca m-au lasat nervii, si Thirst te pune astfel la incercare pe portiuni), am recunoscut elemente de Carrie si e un bun companion al suedezului Låt den rätte komma in / Let the right one in ; dar mai adult, sick si asiatic (Asia Extreme i mean)
Song Kang-ho (vedeta coreana, a jucqt la PCW in JSA, ambele Vengeance si la Bong Joon-ho in Memories of Murder si Gwoemul), e un preot care se ofera voluntar injectarii cu un virus numit Emanuel, si astfel e transformat intr-un vampir. Intra in legatura cu o familie cel putin disfunctionala (mama, fiu, sotia sa) si se indragosteste de fata. Cu cel putin jumatate de ora prea lung (2 h 13) si inegal; au fost momente cind m-am gindit la filme mai interesante; isi ia timpul sa se dezvolte dar isi revine in ultima jumatate de ora.
3 din 5, 6 1/4 din 10

*
Apropo de Bong Joon-ho, acum am observat ca e in competitie la Un Certain Regard cu Mother, descris drept un thriller dramatic !
and in Certain Regard related news, filmul lui Mungiu and co, Amintiri din Epoca de Aur a fost cumparat de IFC pentru SUA azi, veste destul de majora pentru a fi pe pagina de garda a revistei Cannes Market !

apropo de Criza....

zice imdb

Cannes Film Market Healthy

Jérôme Paillard, who oversees Cannes's Marché du Film, the business end of the Cannes Film Festival, maintained that contrary to distressing reports of studio marketing cutbacks at Cannes and fewer hotel and yacht rentals in town due to the recession, "we haven't really seen any impact here from the crisis." Cannes Market News, the official daily trade publication distributed by the Marché, reported today (Wednesday) that "organizers expect attendance numbers to come out at around the same levels as last year by the close of the Marché." Paillard suggested that the main difference between this year's festival and those preceding it is that a lot more 3D films are being screened. On the other hand, former Daily Variety reporter Rex Weiner writes in today's (Wednesday) online Huffington Post that both trade publications, Daily Variety and The Hollywood Reporter, have significantly cut back on their Cannes coverage with Variety using a skeleton crew in Los Angeles -- instead of one on-site -- to produce its daily Cannes edition. The Reporter has assigned only four reporters to Cannes (plus two reviewers). Weiner concludes: "While the cutback in trade reporting from the field may be yet another symptom of the media's overall malaise, it also marks a tipping point for the Cannes Film Festival itself. The importance of Cannes has diminished in the film world over the years (when was the last time a Palme d'Or winner was also a hit at the Us box-office?), and now the lack of serious coverage by industry journalists may prove to be its death knell." As another sign of degeneration, a small group of accredited writers -- who apparently have never had to work in a noisy newsroom -- succeeded in persuading the attendants in a press room at Cannes to mute the monitor showing live coverage of the festival's news conferences -- on the grounds that the audio was distracting.

o la la, o la e

Cannes-new beginnings

am ajuns, tired, and so forth...12 ore de acasa pina la casa mea de departe de casa, dupa o ora jumate de somn si in caun motait pe blue air, trenuri intirziate din motiv de accident TGV si greva, arsuri la stomac din motive de old habitsm
acreditare de presa si obisnuinte noi, pina acum am avut de market, si da, nu influenteaza criza Cannesul, my foot, si left si right, iaca de ex,
-aseara moca petrecere Wild Bunch
-putina lume la Petit Majestic....
-putine reviste si fara tricouri,not so ,uch mundo sa te striveasca too
-no Romanian Party (dupa o traditie frumoasa de... 2 ani, au revoir ! les enfants ! de la patrie, Mohamed mort pour la batrie)
-tastura franceza cu litere schimbate....proiectii imposibile la 8 jumate dimineata la Tarantino si Gilliam, trebuie sa vad cum o sa procedez,
-restrictii mai nici in market si sala goala
-no drinkie sau cel putin nu gomorizarea obisnuita de bienvenue, \
-in pat la 12 noaptea ca pensionarii !!!! nu rideti, mai !
s-a dat primul film 3 D ever sa dechida festivalul, animatia Pixar, UP ! , erau ferte cu baloane \up/ peste tot, un fel de Mr Magoo meets old fashoned Robert Luis Stevenson fil,s, chitty chitty bang bang ! dar nici vocile nu sunt famous, Ed Asner ? Problema e ca la noi probabil n-o sa-l pot vedea 3D pt ca o sa fie o singura copie dublata !


ok, azi primul film, in market (nu, nu aveti voie sa intrati ca e numai pt market, da de ce, e scoop, ca filmul e in cinema, aaah, bine....)
OSS 117, Rio ne reponds Plus ! good fun, ,ai bun si mai sofisticat decit primul la care cronica mea o gasiti aici,
mai multe calambururi, poante mai subtile, extrem de politiquement incorectement.

se petrece 10 ani mai tirziu ca primul OSS, are referinte Bond si Hitchcock (Vertigo, Nord prin Nord Vest), Blake Edwards si Thomas Crown Affair (split screenuri remarcabile)
Dujardin e irezistibil mai ales cind e idiot si maladroit, Rudiger Vogler e un badguy -bosemench sarmant, locatiile in Rio sunt superbe si exotice, stilul arhaic functioneaza, si Mossadul, crocodilul, chinezii si decolteul dinamita al Carlottei completeaza un cocktail agreabil, mail elegant ca seria Austin Powers

acum
ma duc la Bak-Jwi, pardon Thirst de Park Chan Wook, si diseara incercam TETRO cu Coppola la rendez vous de Q and A, info si pe pe situl festvalului
a suivre...


si o sa scriu aici, chit ca e blog,
sponsor Cannes, Cardinal Motors
cu participare Blue Air, thanx again Oana

cannes 62, here we go !!!

ca s-ar putea ca Inglorious B. sa fie numit la noi "Calai fara glorie", din "Calai anonimi", ca "Ticalosi fara glorie" n-au vrut, but anyway, pe 20 mai, tandanadandan, we'll see Castellari's cameo ! Ok, of on the plane/trains/automobiles to Cannes !
Si asta pentru ca mi-am amintit momentele cult ale celor 5 Cannes-uri, unde am prins Episodul II (2002), episodul III (2005), Indy IV (2007), asta in geekdom Lucasland, deci l-am vazut pe George L de trei ori, nu de alat dar chiar am vzut FANBOYS, cam debil, ca si fanboysii, despre grupul de priteni care patrunde in Skywalker ranch in 1998 sa vada un rough cut la Episodul I. Filmul a stat pe bara, si nu degeaba, e destul de anemic. Anyway, too late for Anvil, or maybe not and soon to Open, in another galaxy far away, not where they make'em but where they show'em and show up, in movieland !

Duplicity

genul de film smart..
nah, Tony Gilroy nu-i baiat prost si asta e Michael Clayton funny, un soi de Arabesque, Charade, genul de filme scrise de Peter Stone si Ernest Lehman, sau un fel de Sneakers meets....screwball comedy
alchemia dintre Clive Owen si Julia Roberts nu e tocmai alchemy, ea e prea batrina pentru rol dar arata bine dupa nastere si pentru o femeie de 41 de ani...numele ei, Claire Stenwick vine sigur de la Barbara Stanwick, al lui Ray Koval fuck knows where from...
muzica excelenta de James Newton Howard, tangolike, rumbalinke, nu gasesc soundtrackul nicaieri pe internet..
genericul excelent, rece metalic, relanti pe pista hangarului privat...cu Tom Wilkinson si Paul Giamatti luindu-se la paruiala,
Tom McCarthy (regizorul lui Visitor) rol secundar
3 din 5, 6 din 10

4 seri la Cinema Pro

nu 4 nopti cu Ana al lui Skolimovski, ci 4 seri al cinema pro, de joi, 8 mai cu deschiderea la Festivalul European si Gomorra,

vazut acum pe ecran, si mult mai chul, placut jocul camerei, dar nu si traducerea si speechurile interminabile dinainte,
vineri seara revenit la premiera lui Radu Jude, Cea mai fericita fata din lume,
. si mai ales dupa...n-am vazut in viata mea mai plina sala, 500 de locuri si 800 de invitati parca, stateau peste tot, atmosfera excelenta. filmul in schimb mi s-a parut prea lung acum, cu 15 minute sau poate 10 mai putin ar fi fost way better..
Tomcai opusul simbata al Carol I, docudrama tv de Sergiu N, unde erau bodyguarzi la intrare de ti-era frica sa intri...si filmul, de dat pe pelicula, asa ca o hachitza...

si am recidivat si duminica la Duplicity ! v. postul urmator...

Inglorious...(& kinky) bastard !

Diane Kruger si Quentin Tarantino promoveaza Inglorious Bastards, in New York Times Magazine. Fotografii de Jean-Baptiste Mondino
Tarant-ula arata kinky in poza nr. unu (stilleto shoes).

RIP Dom De Luise

Dom DeLuise Dead at 75


"Cannonball Run," "Blazing Saddles" funnyman said to have died in his sleep in an L.A. hospital.

Prieten si partener al lui Mel Brooks (de la 12 scaune la Nero in Istoria Lumii, part I) si Burt Reynolds, The End, Hot Stuff...The Silence of the Hams (Dr. Animal Cannibal Pizza ), Pepe Damascus
in The Cheap Detective (1978)
un interviu in extenso pe IGN din 2006 !!!

trailerul la TETRO

Coppola care vine, sau nu in Quinzaine (in deschidere), trailerul alb-negru aici, pare destul de fascinant, and good to see Brandauer again !

the felice brothers-trupa anului 2009 ?

Noroc cu Uncut (nu intotdeauna), dar m-a intrigat aricolul lui Allan Jones despre niste bajetzi din Hudson River Valley (near Woodstock, unde Bob D avea o meagacabana), care sunt the very real thing. The band has five main members: Ian, Simone and James Felice, their friend Christmas, previously a traveling dice player, and, most recently, Farley, a washboard player and fiddler.

deja comparatzi de presa cu The band & Bobby D., si albumul cu Basement Tapes, caut trupa si gasesc albumul lor de debut mainstream (ca au doua inainte, de negasit), de anul trecut, The Felice Bros.

wow, gets into me asap, si imi aminteste mai mult de Dany & Dusty 's Long Weekend in 2006, cast Iron Soul, cu Love me Tender si radio song, niste minicapodopere de "lyquid sympathy".

Rowdy, vivid, moving and playful, The Felice Brothers is just glorious.

ROB HUGHES-Uncut

si acum ascult Yonder is the Clock (titlul dupa Mark Twain din Strainul Misterios), declarat albumul lunii de catre Uncut, 5 out of five
4 on All music

"A boldly brilliant work of protest and rage" Allan Jones, Uncut

X-Men Origins: Wolverine (2009)

Wol-verine 
....scrie pe frontispiciul cinema Pro cinema, X men de la origini, si m-am gindit ce origini, ce fel de, CFD, ce ploaie m-a prins cind am iesit, si am stat la pasajul universitatii cum dai spre National, si anyway a fost X men day, pt ca am scos dvdurile cu X-men si m-am uitat si la 2 si la jumate din last stand, o fi fost last ca stand not by me



apropo de cele 2 finaluri de dupa generic, ceva inedit, cum zice un balalau pe youtube, "bold move, Fox, bold move", unul e cu Deadpool si celalalt cu Wolverine care bea intr-un bar in Japonia. Cea cu Stryker nu e de dupa generic, ci il intretaie.
cel mai tare m-a enervat secventa de generic, in care Wolvi si Sabretooth, adica Logan si Victor Creed, sar la lupte prin timp, ce kilu meu, de cind sunt mutantii si nemuritori si cine a venit cu bashina asta de idee ? Stiu ca da bine vizual sa sari de la D Day la elicoptere in Vietnam dar nu suntem in Highlander, for fuck's sake...in principiu dupa asta nu mai face sens tot filmul,
in plus am ratat secventa de pregeneric, in care o telenovela explica de ce sunt frati Logan si Creed si ce koiosi erau ei cind erau mici..ma rog...
in rest, am inteles ca lui Gavin "Tootsi" Hood i-au luat fox filmu din mina, ceea ce era firesc la banii de buget-150 de milioane de coconutzi,
in rest, adrenalina, proteina, si vaselina, la ce am auzit eu ca ar fi vomistic, a fost more than OK, cred ca pe multi i-a bulversat copia piratata de acum o luna, care avea calitati infioratoare, si efectele nefinisate, mai degraba as vedea filmul la cinema decit sa downloadez o asemenea voma, but that;s just me...
2 1/2 din 5, 5 din 10

portocala metalica a lui Sepultura

scriam despre Portocala mecanica intr-un top de distopii, si aflu ca printre trupele influentate de Burgess si Kubrick sunt si brazilienii cei zgomotosi si suparati, pasionati de morminte. Si aflu de acest album, A-lex, care e de fapt Clockwork Orange. L-am ascultat, mult zgomot of course, dar si chestii chul si extrem de interesant ca ilustrare, cel putin violenta sonora l-ar fi inspirat pe Alex..piesa Ludwig Van e un sympho rock cu excerpturi din Simfonia IX-a, oda lui...Hans Gruber. Si mi-a adus aminte imediat de Difficut to Cure al lui Rainbow, si soloul extins instrumental al lui Ritchie Blackmore, care tot la Portocale mecanice se refera. dar wikipedia omite acest lucru, la fel ca si pe Moloko,,,

Ana si Thema

fost la Sala palatului, care ma mir ca mai sta in picioare, duduiau peretii de parca era cutremur, sinistru, iar inauntru peste tot se auzea rau, au cintat in deschidere Celelate Cuvinte (pe care i-am vazut in noiembrie la lansarea STEM), si te loveau basul si toba mare in piept, asa ca, pentru prima oara in viata mea, m-am dus sus...
in fine, intra Anathema si parca erau simply red ca look, new kids on the whatever block, accent de Liverpool, cica au venit in componenata completa dar nu, gagica de la voce, oha, si sunetul mai bun, dar tot nashpa. Lumea in picioare, tineri, o gramada de pustoaice excitate-kinda 20 years old, si toti stiau piesele, versurile, si da, suna a orice dar nu metal, un sound radioheadic, cu 2 piese gen Pink Floyd Gilmour...in fine, ideea ca ana si tema nu au destula personalitate pentru a fi o trupa de prestanta, nu au destula identitate si imi pare rau pentru copiii pentru care e trupa lor de suflet, puteau sa-si aleaga una mai buna...in plus pe scena baietii nu au destula charisma (anyway, thanks Oana)

Anathema

ce trupa o fi asta ? Dupa nume vreo grohaiala de doom si trash si nekro, but ia stai, check out myspace si un sound eerie, electronic, si te uiti la influente scrie: radiohead, beethoven, godspeed you! black emperor, pink floyd, sigur ros, the mars volta, the beatles, portishead, mogwai, tool, loads more, WTF ?
or fi aceiasi cu trupa engleza din 1990 _ Da si nu ! doar ca si-au schimbat stilul din 2001 total si acum sunt mai mult Thema decit ana ! Albumul nou, Hindsight, n-are nici un riff metalic, wildness zero, cica art-experim-n-etal metal, prog rock..
deci, ma duc sa vad care-i treaba, la Sala Palatului tonite !

Cannes Classics 2009

The Red Shoes presented in the Debussy Theater

Cannes Classics has invited Martin Scorsese to present Michael Powell and Emeric Pressburger's masterpiece, THE RED SHOES (1948, UK), has been restored by UCLA Film & Television Archive in association with The British Film Institute, The Film Foundation, ITV Global Entertainment Ltd., and Janus Films, with funding provided by the Hollywood Foreign Press Association, The Film Foundation, and the Louis B. Mayer Foundation. The film will be presented in the Debussy Theater with Martin Scorsese and Thelma Schoonmaker-Powell in attendance.

To Hell and back, memories of Henri-Georges Clouzot

In 1964, Henri-Georges Clouzot's tempestuous shoot of L'ENFER, with Romy Schneider and Serge Reggiani, comes to a sudden halt. The film lay dormant, never to be touched again; its images and legends remaining a myth. Serge Bromberg, known for his ceaseless efforts at preservation with Lobster Films, and Ruxandra Medrea found the canisters which contained screen tests and scenes from the film. By successfully “recomposing” the lost work he creates a new film, bringing the old one back to life.

World Cinema Foundation 2009

Inaugurated in Cannes 2007 to help developing countries preserve their film heritage, the World Cinema Foundation, presided by Martin Scorsese, presents three films supported by advisor-filmmakers:
A BRIGHTER SUMMER DAY by Edward Yang (1991, 237’ Taiwan), unseen version.
AL-MOMIA by Shadi Abdel Salam (1969, 103’ Egypt)
REDES by Emilio Gomez Muriel and Fred Zinnemann (1936, 61’ Mexico)

The World Cinema Foundation has also helped the Bergman Foundation, which will be presenting IMAGES FROM THE PLAYGROUND (29' Sweden). Restored by Stig Björkman, this unseen footage from Ingmar Bergman's “home movies” was shot by him during the making of his films.


Joseph Losey Centenary

One hundred years after the birth of Joseph Losey, ten years since the loss of his primary collaborator, Dirk Bogarde and one year on from that of the playwright and screenwriter Harold Pinter, ACCIDENT (1967, 105' UK), screened in their honor, was restored by the BFI National Archive and Studio Canal and will be presented in the Buñuel Theater. There will also be a new print of DON GIOVANNI (1979, 176' Italy) screened as part of our "Cinema de la plage" thematic program.

Documentaries on filmmaking

LES DEUX DE LA VAGUE (90' France), a film by Antoine de Baecque and Emmanuel Laurent. In celebration of the fifty years since the birth of the New Wave, this documentary recalls the presentation in Cannes 1959 of The 400 Blows (Les Quatre cent coups) and the birth of Breathless (A bout de souffle), evoking the birth of two exemplary New Wave filmmakers: François Truffaut and Jean-Luc Godard.

PIETRO GERMI, IL BRAVO, IL BELLO, IL CATTIVO (60’ Italy) by Claudio Bondí.
The career and personality of a filmmaker too often forgotten: Pietro Germi - seven of his films in Competition at the Festival de Cannes - received the Palme d'Or in 1966 for SIGNORE E SIGNORI (119' Italy). Struck for the theatrical release following the Festival, a new print will be screened.

A selection of restored and new prints


L’AVVENTURA by Michelangelo Antonioni (1960, 143’ Italy), which inspired the 2009 Festival poster. New Print.

AN UNS GLAUBT GOTT NICHT MEHR by Axel Corti (1982, 104’ Austria). Print restored by Le Pacte.

GIU LA TESTA (Once Upon A Time...the Revolution) by Sergio Leone (1971, 153’ Italy). Print restored by the Cineteca di Bologna and the laboratory Immagine Ritrovata.

LOIN DU VIETNAM (Far from Vietnam) by Joris Ivens, William Klein, Claude Lelouch, Agnés Varda, Jean-Luc Godard, Chris Marker, Alain Resnais (1967, 115’ France). Print restored by the Archives françaises du film du CNC.

PIERROT LE FOU by Jean-Luc Godard (1965, 107’ France). Digital restoration and projection by Studio Canal.

PRINCE YEONSAN by Shin Sang-ok (1961, 133’ Corée). Print restored by the Korean Film Archive and HFR laboratory.

SENSO (Livia) by Luchino Visconti (1954, 123’ Italy). Print restored by Studiocanal and Centro Sperimentale di Cinematografia, Cineteca Nazionale at Cineteca di Bologna / L'Immagine Ritrovata with funding provided by GUCCI and The Film Foundation

LES VACANCES DE M. HULOT (Monsieur's Hulot's Holiday) by Jacques Tati (1953, 88’ France). Print restored by the Fondation Thomson, the Fondation Groupama Gan, Les Films de Mon Oncle and the Cinémathèque française.

VICTIM by Basil Dearden (1961, 101’ UK). New print.

WAKE IN FRIGHT by Ted Kotcheff (1971, 109’ Australia). Print restored by the National Film & Television Archive.

LES YEUX SANS VISAGE (Eyes Without A Face) by Georges Franju (1960, 91’ France). Print restored by Gaumont.
aici pe situl festivalului

da, GIU LA TESTA !!! mama si tata Leone (fac pariu ca vine sa se excite Tarantino)...

Si o copie noua la Wake in Fright pe care l-am vazut de pe un vhs copiat pe dvd, atroce, unul dinc ele 3 filme australine importante de inceput, facute de un canadian si doi englezi (Tony Richardson si Nicholas Roeg, respectiv, Ned Kelly si Walkabout)

Da, stiu Red shoes, red shoes…...pentru Jack Cardiff si sa-l vad si io pe Scorsese...

la ballerina si chiama bella rosa...
Eayay-ya!

Nazareth !

nu Jesus, ci Dan Mc Cafferty, care inca mai are voce !

a fost f bine minus chestii de sala, Hala my foot, etc, McCafferty are o voce de te kk pe tine, altfel e impaiat, a fost cool ar fi fost si mai daca ar fi fost si fetze cunoscute…
albumul nou e f ok (the Newz), au cintat hituri, inceput cu Telegram,
White Bycicle, Hair of the Dog (complet cu cimpoi), Dream on, Love Hurts si de pe albumul nou, The Gathering, See Mee, etc
Era o chestie ciudat cu vocea, se auzea prea bine, si dupa a cazut microfonul si s-a interupt 5 min or so, la fel ca la Deep Purple cinta in gol...
Vodka la baruri, easy to get stuff, too easy chiar


io nu i-am vazut in 1994 cind au venit si zice Sece ca abaut palinka cu ei la Sala Sportutilor din Bv dar la 40 de ani de activitate si album nou, nu sunt hobos ca Uriah Heep...
articol pe Hotnews

Crank, Cranker, Crankiest

am vazut Crank 2, High Voltage rocknroll, film ofensator pe linga care primul e ca domino facut de bergman, mai spre Smoking Aces al lui Caranhan si peste Guy Ritchie-smele sterile, ca si cum acesta ar fi un intelectual pederast conservator si teafarting...


Chev Chelios, pretext, he was dead but he got better, un road runner cartoon dement, prilej de gaguri nihiliste si glume ofensatoare homofobe, rasiste si sexiste...
arme , si tzitze, nipples everywhere, un shootout intr-un bar de striptease are noutatea de a impusca o dansatoare in silicoane si acestea curg gretos...
muzica mi se parea cunoscuta, si imi suna a Buckethead, dar era Mike Patton, nimeni altul decit faimosul Mr Bungle, sau Fantomas...total psycho score

astept Citizen Game (acum numit Gamer) al lui Taylor/Nederline sa-mi dau seama daca Crank e un oneshot hit&miss
dupa cum se termina genericul Crank 3 e un in/joke sau “He was dead and burned, but he got better” va functiona…

AC/DC-Hole in the Wall / The jack

am citit despre tzeapa pe care au tras-o playcool romanilor, si despre cum trebuia ea sa se extinda, zice gardianul; care estimeaza ca 3 milioande euro s-ar fi dus in buzunarul organizatorilor (de unde 3000, la 100 euro in A x 30.000, ies chiar 3 mil...). articol instructiv pt cei ce mai vor sa orgnizeze concerte in mioritzland...
(mi-aduce aminte de discutia din Lock Stock &... in care Jason Flemyng avea ideea cu dildouri extraordinare pt fraieri si dupa aia inchidea situl si dadea bani, cit dureaza, mai mult ca la ac/dc...), instructiv ca 8000 au cumpart in prima zi, noroc ca n-au virat aia banii...


the romanian guardian:

Concertul AC/DC la Bucuresti a fost aproape de a deveni teapa secolului în show business întrucât le-ar fi putut aduce trei milioane de euro celor care au organizat asa-zisul festival Bucharest Rock Arena, sustin reprezentantii companiilor care au avut de gestionat diverse aspecte ale evenimentului.

In jur de 8.000 de rockeri din Romania au ramas cu buza umflata dupa ce si-au rupt de la gura pentru un bilet la concertul AC/DC. Idolii lor trebuiau sa cante in Bucuresti pe 30-31 mai, insa, teapa! Pe site-ul oficial al trupei nici macar nu era mentionata tara noastra ca punct de oprire in turneul lor mondial. Dupa ce li s-au cerut explicatii, israelienii Moti si Eran Douchan, care au promis ca-i aduc pe AC/DC in Romania, au dat bir cu fugitii si au plecat din tara cu tot cu bani. Fanii AC/CD si-au vazut visul aproape implinit, cand au fost anuntati ca rockerii ne fac o vizita. Multi dintre ei se inghesuisera deja la casele de bilete, si acum se vad nevoiti sa le returneze in schimbul banilor. Dupa ce s-a anuntat cu surle si trambite, concertul AC /DC din cadrul festivalului Bucharest Rock Arena din perioada 30-31 mai 2009, pe toate canalele media, Cristian Busuioc, manager One Event, unul dintre organizatorii acestui festival, vine sa faca lumina si declara: “Suntem siguri 100% ca AC/DC nu va cânta in Romania pe 31 mai. Avem contraconfirmare si de la agentul trupei. Nu stim exact daca a existat vreodata un contract, cum arata acel contract, cu cine s-a semnat si asa mai departe. Implicarea noastra in acest eveniment era strict pentru artistii romani. O sa analizam situatia si, daca vom considera, s-ar putea sa fie un proces de imagine intre noi si Play Cool“.

Organizatorii români, atentionati de Marcel Avram
Firma Playcool SRL este creierul întregului scenariu, principalul organizator al Bucharest Rock Arena si compania care a anuntat - în mod fals - concertul AC/DC de la Bucuresti. „Daca schema le-ar fi iesit, organizatorii asa-zisului eveniment, cei de la Playcool ar fi obtinut trei milioane de euro“, a fost concluzia lui Andrei Tuturuga, reprezentantul companiei de ticketing pentru evenimentul programat la finalul lunii mai. Tuturuga a declarat, pentru Mediafax, ca firma pe care o reprezinta, Ticketpoint, a încheiat un contract cu unul dintre reprezentantii israelieni ai firmei Playcool prin care se obliga sa transfere zilnic banii încasati pe biletele la AC/DC în contul acesteia. „În acest contract, cu prevederi altfel uzuale în industria concertelor de o asemenea amploare, sta cheia tentativei de înselatorie de care noi îi suspectam pe oficialii acestei firme“, a afirmat Tuturuga. El a precizat ca, desi de la anuntul concertului AC/DC în festivalul Bucharest Rock Arena au fost vândute 8.000 de bilete, banii pentru acestea, circa 250.000 de euro, nu au fost virati catre organizatorul Playcool. „Am avut si noi unele suspiciuni, si, în plus, Marcel Avram, detinatorul drepturilor pentru AC/DC în Europa de Est, ne-a informat ca artistii nu vor cânta în România“, a explicat Tuturuga. El a spus ca, dupa anuntul de duminica legat de concertul AC/DC la Bucuresti, înca de luni cei de la Playcool au facut presiuni pentru a primi banii din bilete. Tuturuga a amânat însa plata, anuntând ca va plati abia în momentul în care concertul va fi anuntat oficial pe site-ul AC/DC. „S-au enervat când le-am spus asta si ne-au solicitat o plata de 200.000 de euro. Le-am trimis un ordin de plata, însa noi nu am autorizat plata si transferul efectiv al banilor. Dupa ce au primit ordinul de plata, cei de la Playcool nu au mai fost de gasit“, a spus Tuturuga.

Paguba actuala este de 10.000 de euro
Acesta a admis ca, totusi, firma Ticketpoint a virat 10.000 de euro în contul Playcool, conform contractului, acesti bani fiind „paguba“ pe care Ticketpoint va încerca sa o recupereze printr-un proces împotriva celor de la Playcool. „Si, bineînteles, le vom cere si daune pentru ca, asociindu-ne cu acest eveniment cu care nu am avut nimic de-a face, ne-au patat imaginea“, a completat Tuturuga. Reprezentantul Ticketpoint a afirmat ca cei de la Playcool au prezentat, la încheierea contractului, „scan-ul unui document despre care au spus ca este contractul semnat cu managementul AC/DC pentru concertul de la Bucuresti“. „Parea real, era extrem de bine falsificat. Este clar ca era falsificat, din moment ce trupa a anuntat oficial ca nu s-a înteles niciodata cu cineva pentru un concert la Bucuresti“, a conchis Tuturuga. Cristi Busuioc, unul dintre asociatii firmei One Event, a declarat ca întregul scenariu legat de presupusul concert AC/DC la Bucuresti este „o premiera“ chiar si pentru piata din România. „Ar fi fost o teapa de dimensiuni uriase daca le-ar fi iesit“, a opinat Busuioc. Acesta a precizat ca One Event a avut o singura misiune în ceea ce priveste organizarea sau productia acestui festival: sa gaseasca artisti români care sa cânte în cele doua zile. „Am avut o întâlnire în martie, am discutat, mi-au spus ce vor, le-am cautat si le-am trimis o lista cu artisti disponibili si costurile pentru un concert de-al lor. Au ales din lista pe cine au dorit si asta a fost“, a spus Busuioc. Acesta a precizat ca, în afara de acea întâlnire, au mai avut loc câteva discutii telefonice, fie cu cei doi israelieni de la Playcool, fratii Douchan, fie cu doi români care lucrau pentru aceasta. „De ieri de la prânz, nimeni nu a mai raspuns la vreun telefon si cu totii - si cei doi israelieni, si cei doi români - sunt plecati în Israel“, a spus Busuioc. Busuioc a tinut sa precizeze ca, în afara de bookingul artistilor români, compania nu a avut alta legatura cu festivalul Bucharest Rock Arena. „Fie avem de-a face cu cei mai prosti oameni de pe planeta, fie a fost tentativa unei tepe istorice. Eu, personal, merg pe a doua varianta“, a conchis Busuioc. Conform Registrului Comertului, firma Playcool SRL, cu sediul într-un apartament de bloc din sectorul 3, s-a înfiintat în 16 martie 2009. Capitalul social al firmei este de 200 de lei, iar unic actionar este Eran Douchan, cetatean israelian care este si administrator. Activitatea principala a firmei este „suport pentru interpretare artistica (spectacole)”.

afis & selectie Cannes 62

e Monica Vitti in L'avventura (nice curves)

Juriul
Isabelle Huppert (Preşedinte)
Asia Argento
Nuri Bilge Ceylan
Lee Chang-Dong
James Gray
Hanif Kureishi
Shu Qi
Robin Wright Penn

Filmul de deschidere: Up (noul Pixar)

Competiţia

Los abrazos rotos de Pedro Almodovar
Fish Tank de Andrea Arnold
Un prophète de Jacques Audiard
Vincere de Marco Bellocchio
Bright Star de Jane Campion
Map of the Sounds of Tokyo de Isabel Coixet
À l'origine de Xavier Giannoli
Das weiße Band de Michael Haneke
Taking Woodstock de Ang Lee
Looking for Eric de Ken Loach
Nuit d'ivresse printanière de Lou Ye
Kinatei de Brillante Mendoza
Soudain le vide de Gaspar Noe
Thirst de Park Chan-Wook
Les Herbes folles de Alain Resnais
The Time that remains de Elia Suleiman
Inglourious Basterds de Quentin Tarantino (2h 40)
Vengeance de Johnnie To
Faces de Tsai Ming-Liang
Antichrist de Lars Von Trier

Film de închidere : Coco Chanel et Igor Stravisky de Jan Kounen

în afara competiţiei

Agora de Alejandro Amenabar
The Imaginarium of Doctor Parnassus de Terry Gilliam

Proiecţii speciale

Mon voisin mon tueur de Anne Aghion
Manilla de Raya Martin et Adolfo Alix Jr
Min ye de Souleymane Cissé
L'épine dans le coeur, documentar de Michel Gondry
Pétition de Zao Yang
Jaffa de Karen Yedaya

Proiecţiile de la miezul nopţii

Panique au village de Patar et Aubier
Drag Me to Hell de Sam Raimi
Ne te retourne pas de Marina de Van

Un Certain regard

Mother de Bong Joon-ho
Irène d'Alain Cavalier
Precious de Lee Daniels
Demain dès l'aube de Denis Dercourt
A deriva de Heitor Dhalia
Nobody Knows About The Persian Cats-Bahman Ghobadi
Los viajes de biento de Ciro Guerra
Le Père de mes enfants de Mia Hansen-Love
Amintiri din Epoca de Aur de Cristian Mungiu, Hanno Hofer, Razvan Marculescu, Constantin Propescu, Ioana Uricaru
Les Dents de chien-Yorgos Lanthimos
Le Tsar de Pavel Lunghin
Nymph de Pen ek Atanaruang
Independencia de Raya Martin
Poliţist, adjectiv de Corneliu Porumboiu
Mourir comme un homme de Joao Pedro Rodrigues
Eyes wide open de Paula Weiman-Kelman
Samson et Delilah de Warwick Thornton
The Silent army de Jean Van De Velde

RIP Jack Cardiff-Dark of the Sun

azi noapte cautam prin discuri si dau de soundtrackul la Girl on a Motorcycle, despre care film uitasem sa-l vad. E unul din filmele regizate de Jack Cardiff, director de imagine seminal, de la filmele lui Michael Powell si Emmerich Presburger (mai ales A Matter of Life and Death, Black Narcissus, The Red Shoes), specialist in Technicolor, colaboratorul lui John Huston la The African Queen, al lui Alfred Hitchcock la Under Capricorn dar si al lui Richard Fleischer la Conan the Destroyer si George Pan Cosmatos la Rambo: First Blood Part II.


Cardiff a murit ieri la venerabila virsta de 94 de ani. Am vorbit mult de el, atunci cind a primit Oscarul omagial in 2001.

regizor la Sons & Lovers, Young Cassidy, The Long Ships (Corabiile lungi, film cu Vikingi, dupa ce fuesese operator la...Vikingii), Girl on A Motorcycle si ultraclasicul Dark of the Sun (aka The Mercenaries), primul film cu mercenari, in Africa de sud.

tribut pe empire si bbc 2.

L'ultimo Cacciatore (1980)

sau cum zic nemtii "vinatorul apocalipsei", cel mai aproape de crossul Apocalypse Now / Deer Hunter.
primul film italian despre Vietnam, si primul filmat in Filipine, pe urmele lui Coppola si inaintea lui Roger Corman, de Antonio Margheriti aka Anthony M. Dawson, specialist in efecte speciale si prolific regizor de serii B (de la SF-Space Men, la horror-I lunghi capelli della morte, western-Take a Hard Ride, si ripoffuri de Indiana Jones-I cacciatori del cobra d'oro).
David Warbeck seamana cu Jack Nicholson (ca si-asa azi e ziua lui Jack!!! LMA) si Tisa Farrow cu Mia, soru-sa (la Cannes James Toback ne-a povestit cum a descoperit-o pe Tisa pentru Fingers, era soferita de taxi), mai apare marele character actor John Steiner, cu o glorioasa cariera de negativi in filmele italiene din anii '70.
Filmul trebuia sa se numeasca Cacciatore 2, adica Vinatorul 2, sequel direct al Deer Hunter dar nah, a fost o problema de drepturi. Genericul e frantuzesc si titlul e L'heros d"Apocalypse !!! Un subplot seamana cu Giu la Testa/Fistful of Dynamite, unde Margheriti a facut efectele speciale si Warbeck era prietenul lui Coburn Sean din flashbackul threesome IRA !


Dvd american cu un documentar bonus de 22 minute excelent de David Gregory cu fiul lui Margheriti, Eduardo, care joaca si in film rolul lui Stinker, still gallery, trailer.
3 din 5, 6 din 10 !
daca-l vedeam cind eram pustan, ar fi fost mega ! oricum e superior americanelor Bat 21 sau Uncommon Valor !