Rolul principal din episodul The Architects of Fear (1963) din seria The Outer Limits, pe care l-am vazut in referinta la Watchmen, ca fiind una din referintele de baza pentru un plot device de-al lui Alan Moore.








O zicală din Hollywood spune să nu faci două lucruri, "să nu lucrezi niciodată cu câini, sau cu copii". Brazilianul Fernando Meirelles le-a făcut pe amândouă, pentru că a luat de pe stradă copii, non-profesionişti, aleşi cu migală şi i-a făcut să fie pe ecran mai fioroşi ca o haită de câini turbaţi.>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
Povestea găştilor de copii din favelele sud-americane, care poartă după ei pistoale mai mari decât pot să ducă, care iau droguri şi ucid aşa cum alţi copii iau bomboane, a fost filmul şoc al anului 2002, cu probleme de distribuţie în America, deşi peste doi ani a fost nominalizat la 4 premii Oscar (scenariu. regie, imagine şi montaj).
Cidade de Deus e un epic filmat ultra-realist, semi-documentar, dur, dramatic, tragic, rapid şi violent, la fel ca scurta viaţă a protagoniştilor săi. Prin comparaţie Once upon a Time in America, Mean Streets şi Goodfellas seamănă cu Vrăjitorul din Oz iar Bugsy Malone e o glumiţă de pensionari. Mai aproape de concept ar fi un Scarface cu copiii lui Lary Clark (Kids, Ken Park) în rolurile principale, un South (American) Park sordid, gore şi fără umor. Meirelles a recidivat cu filmarea favelelor din Kenya in Constant Gardner, marasm pe lânga care Oraşul zeilor pare o problemă de lux.