revin la Tournée, care va avea premiera in w/e asta la noi:
scris la Cannes 63 pentru artactmagazin:
a fost primul film din competiţie, Tournée, de Mathieu Amalric, actorul devenit regizor, sau după cum spune el, cineastul devenit actor, pentru că, de la vârsta de 17 ani Amalric, fiu de jurnalişti, e pe platou, şi a devenit actor din pură intâmplare. Il ştiţi din Scafandrul şi fluturele, Munich sau le mechant în cel mai recent James Bond, Quantum of Solace. Este al patrulea film pe care-l face şi
s-ar putea să aibă şanse în Palmares(NA 2011: la finalul festivalului filmul a primit premiul de regie si premiul FIPRESCI), pentru că e un film interesant, deosebit. Ştiu, sunt 19 filme si asta e abia primul, dar maniera dezinvoltă a lui Amalric, care recreează realitatea ca un documentar, în turneul unei trupe de burlesque, cu 4 femei şi un bărbat, americani, si el impresarul care-i aduce in Franţa, un pic escroc, mai mult falit, total nevropat, compulsiv, alcoolic si tabagist. E si road movie, e si varieté, dar e si comedie, si dramă. Mi-a amintit de Al Pacino din Author Author (in relaţia cu copiii săi), de Dustin Hoffman in Kramer contra Kramer dar şi in Midnight Cowboy, de Roman Polanski (cu care seamănă leit). Ochii săi negri pot vedea abisul sau cerul instelat, un actor extraordinar ca prezenţă, naturaleţe dar care nu se bagă în faţa poveştii pe care o spune ca regizor. De fapt Amalric susţine că prezenţa lui in film ca actor a fost o soluţie de ultim moment. Burlesque-ul e un show de sorginte americană, un striptease inedit, cu femei mai implinite, corpolente, şi satiră, music-hall, umor. Interpretele filmului, Mimi Le Meaux, Dirty Martini, Roky Roulette si Kitten on the Keys sunt actriţe de burlesque in viaţa reală. Tournée este adevăratul Showgirls, un Showgirls dulce-amar, matur si elegiac, lipsit de orice factor de senzaţionalism si exploitation, undeva intre Fellini si Cassavettes.
