“I’m not dead yet / My bells still rings”
&
“I came to bury / Not to praise.”
...ar fi trebuit sa scriu TEMPEST by Bob Dylan dar nah, n-am vrut sa fiu asa criptic.
datorita unui comentariu la postarea
Piesa zilei-Duquesne Whistle, Prima piesa de pe
Tempest, am sa extind ceea ce am vrut sa fac de la prima auditie, in fatidica zi de 13 septembrie ;>, in data de 1 octombrie 2012 A(L)D !
Tempest este al 35-la album al lui Bob Dylan (si unul din cele mai bune in 20 de ani!!!), acum la 71 de ani, la 50 de ani de la debut !
Coperta, cu rosu aprins, are un scris-semnatura care-mi aduce aminte de anii '80 si de
Pablo Ferro
back cover, Bob din lateral drving his car ;)
the band – e cea din Neverending Tour-ul actual: Tony Garnier la bass, George G Receli la tobe, steel guitarist Donnie Herron and chiaristii Charlie Sexton and Stu
Kimball, plus David Hidalgo de la Los Lobos.
re:
comentariul cum ca ar fi un album Crestin , nu sunt de acord, e un statment de late and cold restrain tempest, adica tumultos, de storytelling aprig, dar plin de umor...negru, de nostalgie elegiaca si de indignare rebela, 10 piese extrem de diferite, ultimele la durate epice (
Tempest, 14 minute), un total de 68 de minute pe disc, piese balade gen Nashville Skline (
Tin Angel, cu triunghiul tragic amoros), waltsy-ul
Soon After Midnight ("it's soon after midnight, and my day has just begun"), un rap virulent-ma refer la rap, adica rechzitoriu, crere de socoteala(
Pay In Blood)...
but not my own, si mai ales statementul din bluesul clasic,
Early Roman Kings, despre lumea tabloida de azi (folosit in generic la seria
Strike Back 2), povestea Titanicului by third party (
Tempest) si la final un extrem de emotionant omagiu adus prietenului sau John Lennon (
Roll On John). Un filmulet dintr-un taxi londonez ii arata pe Bob Dylan si pe John Lennon, spaced-out under the vanilla sky, intr-o dimineata glorioasa a anului 1966 (huh, wasn't even born, so it was all hunky dory !)
Don't look back indeed...
Reviews:
the guardian aici
Uncut (10/10)
aici
cronica
din New Yorker docta si cu o caricatura fondness,
esentialul poate fi, as it writes in Rolling Stone: “
throbs with survivor’s guilt."
sau cum zice Bob in
Narrow Road:
It's a long road, it's a long and narrow way
If I cant work up to you, you'll surely have to work down to me someday.
10/10 sau 5 din 5. surely on the top 10 albums of the year !
