INTO THE ARENA*
Alin Ludu Dumbrava / Art & Roll, 2000. Pus acum aici pentru comparatie cu Gladiator II.
Filme de acest gen nu se mai fac de 35 de ani incoace. Costul unor asemenea superproductii (numite de italieni Peplum si de americani Toga and Sandals movies) era imens -figuranti, costume, decoruri, staruri, cai, pirotehnie. Lovitura de gratie a dat-o Cleopatra (1963), un urias esec de public, cel mai scump film al vremii sale, cel care si-a falimentat producatorii in asa hal incit Hollyood-ul a pus definitiv sub cheie genul. Cele mai bune mostre ale acestui gen de spectacol cinematografic sunt Ben-Hur (William Wyler, 1959), Caderea imperiului roman (Anthony Mann, 1964)si Spartacus (Stanley Kubrick, 1960). Asta pina la Gladiator. Pentru ca filmul lui Ridley Scott este mai mult decit un simplu peplum si se ridica net peste ele.
Daca in martie 2001 Gladiator va lua sau nu cel putin cinci Oscaruri, (NA: si a luat exact 5, dar Scott nu, si asta eramarea lui sansa, da, as always, some movies direct themselves..) aceasta se va datora nu mesajului filmului si nici calitatilor sale cinematografice, ci faptului ca a fost un succes extraordinar, de public si apreciere generala. That’s showbiz, and there’s no business like showbusiness. Odata in viata Ridley Scott a iesit cistigator. In arena. Pe acordurile cele mai simfonice pe care le-a compus vreodata Hans Zimmer. Lights, camera, action: Give’em Hell! Pina la urmatoarea lupta: Cut!
ALD
*titlul vine de la o piesa de Michael Shenker, which I love(d).
5 stele din 5 ! (azi, NA, 2024 m-as duce la 9, pentru tot mambojambo-ul cu acel complot debil)
DVD director's cut, nu merita pentru ce in plus. More like deleted scenes. L-am dat la Cinemateca Patria in 2014.