Saw X (2023)

Tobin Bell is for the 1st time the lead in SAW X, the tenth film of the infamous porn torture gimmick McGyver franchise started in 2004 by Aussies ex-pats James Wan and Leigh Whannell. This is a smart sequel, set after Saw and before some events from that film and before Saw 2, and considered to be the best of all in the series, except the original, cos' yep, that was the 1st.

Bell is John Kramer, better known as Jigsaw. Now in Mexico in the seek for a cure for his brain cancer.

Bell is a great veteran character actor who's career has been turned up to cult status and stardom with the Jigsaw character. He is 81 now, and also a very good balladeer. See here. He looks fragile now and somehow reminds me of Clint Eastwood. He's also the reason I went to see this film, with great precaution, being ready to leave the theater if i get too bored or offended. But the screening was like a heavy metal concert of sorts. Dumb but loud, and sometimes fun. 

A strong asset of this Xth entry is blonde Norwegian actress Synnøve Macody Lund, as Cecilia Pederson, a worthy adversary for John.

 Pulsating score again by Charlie Clouser (ex Nine Inch Nails), the creator of the film signature theme, that brought a lot of thrill and production value to a very B first film. Also Shawnee Smith returns as Amanda, and another surprise cameo which I won't spoil here will turn up on the mid end credits. 

Directed by the editor of the series, Kevin Greutert, who is also the editor here. He directed also Saw VI and Saw 3D in the franchise.

Here's a history of the Saw franchise. 

or video- the films 1 to 9 explained on youtube here.

and the ratings of imdb for each film.

*

Never thought I will see another Saw film in a theater, I guess I saw only the first Saw in the cinema, and then also another title from the franchise, can't remember which one, probably no. 2 or 3, and saw Jigsaw and Spiral (#8 & 9) at home but wasn't impressed. Skipped at least half of the films. Now, as far as I can guess, the Saw franchise and spin-offs are far to be done and will come back with more bloody gimmicks and R rated traps. 

3 out of 5. 6 out of 10. 

Peter Gabriel's i/o cover photo

This is the cover image of the new PETER GABRIEL album "i/o".  Photo by Nadav Kander.

PETER GABRIEL's "i/o" is an album that took more than 20 years to become reality.

The album is out on December, after the last full moon of this year. 

Peter's been releasing a new song every full moon of 2023, a masterstroke of promotion & marketing which was never performed before. As for the cover, it's a work of art and it follows the thematic cover art of PG, one of the best and most consistent artworks of a modern artist who happens to work in the musical field. 

A collection of PG's album covers artworks here.

The Making of "i/o": https://bit.ly/3Mgjo8C or here

Libertate / Freedom (2023)

 cronica in românește aici

And now, in ingles...

Libertate/Freedom -a necessary film

The fifth cinema feature by Tudor Giurgiu (Despre oameni și melci/About people and Snails, Why Me?), has a strong theme that hurt us (and still hurts). The Sibiu events of December 1989 were not told until now on film.

2 million bullets were shot (!!!) , 99 people died and 272 were wounded, 522 persons suspected as terrorists were illegally detained in a swimming pool of the Sibiu Military Unit 01512, last of them freed only on February 1^st 1990. It was complete chaos & hellfire and there were the most casualties in the country, after the ones in Bucharest.

A very tough and a very necessary film. 

In 33 years after the ”Point Zero” there was only one important film about the ”Revolution”, Hîrtia va fi albastră/The paper will be Blue, by Radu Muntean (2006), and in the same year a satirical view of it-A fost sau nu afost/12:08 East of Bucharest, by Corneliu Porumboiu. Together with a documentary (a bit abstract and experimental) Videograme dintr-o revoluție/Videograms of a Revolution, by Andrei Ujică and Harun Farocki in 1992 (you can see it on youtube and it's even more relevant today!). 

A prestigious ensemble cast, a whole generation of actors (I won't name names out of respect for all of them-I counted 27 parts of equal importance) a detailed research that took 4 years and a half (script written by Giurgiu with Cecilia Ștefănescu based on an idea by Nap Toader), set design (Vali Ighiceanu), costumes (Viorica Petrovici-update: Libertate just won the Award for best costumes and sets at the Waterloo Historical Film Festival, bravo!), and high production values, dynamic, violent hand-held photography by Alex Sterian, alert editing (Reka Lemhenyi), a prophetic and ironic title in the same time, not necessarily in the search for a Cathartic Truth, but a naturalist remake with the feeling and shape of a documentary. No one is condemned, there is no personal judgement, just what is puzzling all of us and is found in the films subtext -why did this happen and mostly, can it happen again?

To be seen -definitely in cinemas (October 6^th in theaters across the country).

Alin Ludu Dumbravă -Culturama nr. 3, octombrie 2023

Libertate (2023)

Libertate -un film necesar*

*această cronichetă a apărut în print în ziarul Culturama al Băncii de Cultură Apollonia, nr. 3, ediția octombrie 2023.

aceiasi cronica, in engleza, aici. 

Al cincilea lungmetraj de cinema a lui Tudor Giurgiu (Despre oameni și melci, De ce eu?), preia o temă gravă și care încă ne doare (și ne va mai durea). Evenimentele de la Sibiu din decembrie 1989 nu au mai fost povestite până acum. S-au tras 2 milione de gloanțe (!!!) , au murit 99 de oameni și alți 272 au fost răniți, 522 de persoane considerate teroriști au fost reținute ilegal într-un bazin gol al unității militare 01512, ultimii din ei fiind eliberați abia pe 1 februarie 1990, a fost haos total, au fost cei mai mulți morți din țară, după București.

Un film foarte dur, și un film absolut necesar. În 33 de ani de la ”Punctul Zero” a fost făcut un singur film important despre ”Revoluție”, Hîrtia va fi albastră de Radu Muntean (2006), și în același an un film-pamflet, A fost sau nu a fost, al lui Corneliu Porumboiu. Alături de un puternic documentar (dar puțin abstract și experimental) Videograme dintr-o revoluție, de Andrei Ujică și Harun Farocki din 1992 (filmul se poate vedea pe youtube și este mai cutremurător azi decît la data premierei!).

Distribuție de ansamblu, o generație întreagă de actori (nu am să numesc niciunul din respect pentru fiecare -am numărat 27 de roluri de egală importanță), o documentare minuțioasă care a durat patru ani și jumătate (scenariu scris de Giurgiu alături de Cecilia Ștefănescu după o idee de Nap Toader), scenografie (Vali Ighiceanu), costume (Viorica Petrovici-update, Liberatate tocmai a luat premiu pentru cele mai bune costume și decoruri la festivalul Filmului istoric de la Waterloo, bravo!) și o producție minuțioasă, imagine dinamică din mână, violentă, de Alex Sterian, montaj alert (Reka Lemhenyi), un titlu profetic și ironic în același timp, nu neapărat în căutarea unui Adevăr catartic, ci o reconstituire naturalistă cu aspect și tentă de documentar, fără a condamna pe nimeni, fără a emite judecăți personale, decît aceea care ne macină pe toți și care se găsește în subtextul filmului, de ce a trebuit să se întâmple asta și mai ales, se poate întîmpla din nou?

De văzut neapărat -și de văzut în cinema (din 6 octombrie în toată țara).

Alin Ludu Dumbravă

-critic de film-

*** Coda***sau P.S. (16.10.23, well, wasn't the best day, but the coldest til now..)

Mi s-a pus în vedere că mai sunt și alte filme despre ”Revoluție”, Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii al lui Cătălin Mitulescu, tot din 2006 nu e despre asta ci despre copilarie și Stare de fapt (1995) regia Stere Gulea, co-scenarist (sau "dupa o idee de") Lucian Pintilie !, despre care chiar uitasem, e un film isteric, sordid și cam periferic, răfuială cu securiștii. Dar dacă le vreți și pe astea de ce nu vorbim și de 15 de Sergiu Nicolaescu (2005) și chiar Punctul Zero (1996), unde avem reconstituirea execuției Ceaușeștilor. Atîta s-a putut...:D

”Nu suntem într-un film de Nicolaescu”, e replica din filmul lui Giurgiu. Nu, nu suntem. Suntem (aici) de mii de ani și într-o etapă nouă acum de 33 de ani într-un film prost. Se numește (I)Realitate mioritică. Libertatea e doar (sau ”decât”) un concept frumos, eteric, iluziv, escapist. Liber, adică dezlegare la pește...