I believe whatever doesn't kill you simply makes you STRANGER !!

Movie Reviews: The Dark Knight

17 July 2008 10:31 AM, PDT

With the latest Batman movie, The Dark Knight opening in thousands of theaters at midnight tonight or at 6:00 a.m. on Friday, newspapers throughout the country have made room for early reviews. Almost without exception they are raves. Roger Ebert in the Chicago Sun-Times gives it a rare -- for him -- four stars, writing, that it "is a haunted film that leaps beyond its origins and becomes an engrossing tragedy. It creates characters we come to care about. That's because of the performances, because of the direction, because of the writing, and because of the superlative technical quality of the entire production." Kenneth Turan in the Los Angeles Times observes that director Christopher Nolan does not make a big to-do over the film's formidable special effects and action sequences. "This is powerful, propulsive filmmaking in which elements that must have taken an eternity to set up stay on screen no longer than they absolutely need to," he remarks. Claudia Puig in USA Today piles on the superlatives. "The Dark Knight is a more thrilling, intelligent, morally complex and masterfully crafted film than any summer blockbuster in recent years. It's probably the best superhero movie to date," she says. Every critic marvels at the performance of the late Heath Ledger in the role of The Joker. "Ledger is so horrifically riveting you can't take your eyes off of him," comments Joe Neumaier in the New York Daily News. Even the Washington Post's Stephen Hunter, who is one of the few critics who has found faults with the film, writes that Ledger's performance is memorable. "It's a subtle, nuanced piece of acting so powerful it banishes all memories of the handsome Aussie behind it," he writes. "Ledger's work is improbably droll, impossibly creepy, meticulously detailed," comments Michael Phillips in the Chicago Tribune, who also awards the film four stars. And Amy Biancolli concludes in the Houston Chronicle: "Heath Ledger died too young, leaving behind performances as faceted, brilliant and few as a handful of diamonds. His final gem is no less radiant for being pitch black."

pentru cei care vor mai multe spolieruri, si foarte pe gustul meu, cronica lui Chris Hewitt pentru Empire, care -l numeste filmul anului ! si linga cronica de 5 stele de la Empire

Nostradamus

miine Judas Priest n-o sa cinte probabil decit piesa titlu de pe noul album (aka Prophecy), si poate War. Ar fi fost interesant sa vad tot albumul concept (mi-e greu sa-i zic opera metal) LIVE desi miine e prima oara cind o sa-i vad pe Judas...dupa multe rateuri si abia la revenirea lui Halford din nou de interes...si dupa excelentul Angel of Retribution (mai putin epicul Loch Ness)
un interviu in Japonia cu Halford despre Nostradamus
si bine ca s-a insanatosit Glen Tipton (concetele la Zagreb si Belgrad au fost anulate din cauza ca era bolnav)

albumul are ceva Manowaresc in el, cu tot cu instrumentatie epica gen zimmereala gladiatoresca

"Je suis au bout de ma vie
Ma tâche est finie
Je passe de ce monde á un autre
Mes prémonitions survivront
Prenez garde á mes paroles
Par ce qu'elles adviendront
Le patrimoine que j'ai laissé
L'avenir de 'lhumanité"
versurile complete ale magnum opusului aici !

Operation: Queensryche

Operation: Queensrÿche


articol din Şapte Seri, iulie 2008


Piesa Revolution Calling zice aşa: "guess Warhol wasn't wrong / Fame fifteen minutes long / Everyone's using everybody, making the sale /I used to think /That only America's way, way was right /But now the holy dollar rules everybody's lives /Gotta make a million doesn't matter who dies". Cuvinte la fel de actuale azi, dacă nu şi mai actuale, la 20 de ani de cînd au fost scrise.

În 1988 apărea un album de cotitură în istoria Heavy Metal, primul album de metal progresiv, opera rock, Operation: Mindcrime. Era al treilea album al trupei americane Queensrÿche, un muzical rock ambiţios cu tentă politică, critică a sistemului, dar şi thriller existenţial. Albumul începe cu I Remember Now, instrumental, un anume pacient amnezic la terapie intensivă începe să-şi amintească în flashback-uri succesive de ce a ajuns acolo. Aflăm că este Nikki, un drogat care a fost manipulat de Doctorul X, care i-a spălat creierul pentru a-l folosi ca unealtă în asasinate politice. Dar Nikki e îndrăgostit de Sora Mary (Sister Mary), pe care Doctorul îi ordonă să o omoare. Mary e ucisă (sau se sinucide la ordinul subliminal al doctorului), Nikki înnebuneşte şi ajunge în spital. Am ascultat albumul cu sufletul la gură, efectiv dintr-o bucată, la Mamaia în 1988, produs pe o filieră underground via Suedia şi Voltaj; aseară i-am văzut la concert pe băieţii din Braşov cu care am ascultat albumul atunci şi mereu în perioada următoare...

În 1991, la primul meu mega-concert de rock la Monsters of Rock din Budapest, trupa de deschidere era Queensrÿche. Am văzut atunci live piese de pe Mindcrime, pe Nepstadion, cu 60.000 de oameni, dar pe lumină. 17 ani mai tîrziu Queensrÿche ajung la Bucureşti, la aniversarea albumului lor seminal. La Arenele Romane nu e multă lume, dar cei prezenţi formează un public excelent, compus din fanii albumului, o medie de vîrstă destul de unitară, de oameni de 40 de ani, care au avut un Revolution Calling acum 20 de ani şi le-a rămas în cap. Mindcrime rămîne cel mai ambiţios proiect din Metal (orchestrat de regretatul Michael Kamen), teatru rock, produs pe scenă cu efecte teatrale şi cinematografice, un The Manchurian Candidate muzical, influenţat de The Wall al celor de la Pink Floyd. E un album atît de cult, încît în 2006 trupa a scos continuarea, Operation: Mindcrime II. Aici Nikki, eliberat din închisoare, încă torturat de remuşcări pentru moartea lui Mary, concepe un plan de răzbunare împotriva lui Dr. X, (acum personificat de Ronnie James Dio). Discul este şi un comentariu al noilor vremuri americane, mai rele decît cele anterioare!

Din păcate, Queensrÿche au tăiat albumul la Bucureşti la 25%, nu ştiu dacă din cauza timpului (s-a început după o lungă întîrziere) sau aşa e prescurtat în versiunea asta a turneului. Pamela Moore (Sister Mary) a fost prezentă pe scenă alături de trupă, noul chitarist Mike Stone (din 2003, după ce a plecat Chris De Garmo), excelent, completîndu-i pe Michael Wilton şi basistul Eddie Jackson, secondaţi de ritmul feroce al bateristului Scott Rockenfeld. Geoff Tate rămîne una din cel mai bune voci din rock, totodată actor principal, protagonistul showului, la superlativ. Poate într-o zi va fi şi film (Tate a scris un scenariu şi negociază cu studiourile hollywoodiene), dar aseară Operation: Mindcrime era oricum cel mai bun film din oraş. I Remember Now, ceea ce încă n-am uitat.

Re: queensryche

2 comentarii
Adauga comentariu
1
alin
3 Iulie, 2008 ora 18.43
am scris articol despre concert in Sapte Seri...la Maiden problema mai mare e de logistica, scena si sunetul...poti sa te mai duci la Sziget !!!
2
Cosmin
2 Iulie, 2008 ora 11.11
Pana la urma cum a fost concertul? Am citit cronici contradictorii pana acum, unii il ridicau in slavi, altii se plangeau ca a fost mai scurt decat trebuia si vocea lui Tate nu prea grozava. Abia astept Maiden (i-am vazut in Paris 05\' on The Early Days Tour si anul trecut in Atena cu A matter of life and death) dar imi e teama ca nu avem un public pe masura show-ului, deja regret ca nu mi-am luat bilet la Praga, parca vad o mare de celulare prin aer si Fear of the dark singura melodie cunoscuta...