marți, 3 februarie 2009

DGA Awards

Director's guild awards l-a declarat pe Danny Boyle cel mai bun regizor, deci lucrurile sunt cam clare, e anul lui Slumdog Mil(k)ionnaire! la documentar a luat Ari Forlman cu Bashir ! In schimb la premiile de film britanic a cistigat Hunger al lui Steve Mc Queen (pe care nu l-am vazut inca dar se pare ca va trebui si SM n-a luat nimic in afara de scenografie!) Bine ca o sa aibe Danny Boyle Oscarul si Ridley Scott nu !

Berlin: retrospectiva Bigger than LIFE -70 mm

iata motivul meu principal pentru Berlinala, de a (RE)vedea filme asa cum trebuie si cum nu mai am cind ! iata ce se da:

2001: A Space Odyssey by Stanley Kubrick, with Keir Dullea, Gary Lockwood, William Sylvester. GB/USA 1965-68



Baraka by Ron Fricke. USA 1990-92



Ben-Hur by William Wyler, with Charlton Heston, Jack Hawkins, Stephen Boyd. USA 1958/59



Cheyenne Autumn by John Ford, with Richard Widmark, Carroll Baker, Karl Malden. USA 1963/64



Cleopatra
by Joseph L. Mankiewicz, with Elizabeth Taylor, Richard Burton, Rex Harrison. USA 1961-63



Dnevnyje zvyozdy (The Stars of the Day) by Igor Talankin, with Alla Demidova, Andrei Popov, Konstantin Baranov. USSR 1966/68



Flying Clipper – Traumreise unter weißen Segeln by Hermann Leitner, Rudolf Nußgruber. FRG 1961/62



Goya by Konrad Wolf with Donatas Banionis, Olivera Katarina, Fred Düren. GDR/USSR 1969-71



Hello, Dolly! by Gene Kelly, with Barbra Streisand, Walter Matthau, Louis Armstrong. USA 1968/69



Khartoum by Basil Dearden, with Charlton Heston, Laurence Olivier, Richard Johnson. GB/USA 1965/66



Lawrence of Arabia by David Lean, with Peter O’Toole, Alec Guinness, Anthony Quinn. GB/USA 1961/62



Lord Jim by Richard Brooks, with Peter O’Toole, James Mason, Curd Jürgens. GB/USA 1963-65



Mutiny on the Bounty by Lewis Milestone, with Marlon Brando, Trevor Howard, Richard Harris. USA 1960-62



Optimisticheskaya tragediya (The Optimistic Tragedy) by Samson Samsonov, with Margarita Volodina, Boris Andreyev, Vyacheslav Tikhonov. USSR 1963



Patton by Franklin J. Schaffner, with George C. Scott, Karl Malden, Michael Bates. USA 1968-70



Playtime by Jacques Tati, with Jacques Tati, Barbara Dennek, Jacqueline Lecomte. France/Italy 1964-67



Povest’ plamennykh let (The Story of the Flaming Years) by Julija Solnceva, with Nikolai Vingranovski, Svetlana Zhgun, Boris Andreyev. USSR 1960/61



Ryan’s Daughter by David Lean, with Sarah Miles, Robert Mitchum, Trevor Howard. GB/USA 1969/70



The Sound of Music by Robert Wise, with Julie Andrews, Christopher Plummer, Eleanor Parker. USA 1964/65



Star! by Robert Wise, with Julie Andrews, Richard Crenna, Michael Craig. USA 1967/68



Voina i mir (War and Peace) by Sergei Bondarchuk, with Lyudmila Savelyeva, Sergei Bondarchuk, Vyacheslav Tikhonov. USSR 1962-67



West Side Story by Robert Wise, Jerome Robbins, with Natalie Wood, Richard Beymer, George Chakiris. USA 1960/61

Worldwide interest in the legacy of 70-mm films has intensified noticeably over the last years. To find decent, original-language prints of the films for the 70-mm Retrospective of this year’s Berlinale turned out to be a particular challenge for the Deutsche Kinemathek. Fortunately, a number of studios and archives have invested considerable amounts in their 70-mm treasures in the past few years. For instance, Twentieth Century Fox, MGM Studios and Sony/Columbia are contributing nine recently restored films to the programme.

duminică, 1 februarie 2009

Deadlock (1970)







Scris si regizat de Roland Klick, regizor german pe care l-am descoperit cu acest western psihedelic, dar de care auzisem cu ocazia lui White Star (1983, cu Cokehead Dennis Hopper).
Dealock e un fel de Good, Bad, Ugly in desertul de cenusa, cu elemente de Zabriskie Point (desertul, ajutat de muzica trupei psihedelice Can-reprezentanti de frunte ai Kraut rockului). Tema centrala a lui Kid e o piesa Can numita Whiskey Tango Man , care e pusa pe un disc 45 pe un tonomat stricat, mai e o scena cu un xilofon, sinonimul lui “cinta, Harmonica” din Once Upon a Time in theWest.
Filmat in Israel, in desertul Negev, in timpul razbiului de 6 zile, in 1970, cu un buget minuscul (250.000 de marci zice imdb), are o atmosfera ciudata. Camioneta aduce cu Duelul si Sorcerer.



Seamana cu Dust Devil al lui Stanley filmat in Namibia (cu tot cu atmosfera tarkovskiana) dar si cu Cul-de-sac al lui Polanki. Si cu El Topo al lui Jodorovski, un alt fan al filmului. Ar fi vrut Alex Cox ca Straight to Hell sa fie asa. Incepe cu un tip in costum, ranit, cu o valiza cu bani in desert (am vazut ca cineva face comparatii cu No Country FOM). Sau Alfredo Garcia al lui Peckinpah, dar mai mult e Leone-like. Basically Mario Adorf e Tuco, Anthony Dawson (actorul fetis al lui Terence Young, dar omniprezent si in filme italienesti),

killerul Sunshine pe post de Lee Van Cleef si Marquard Bohm (un Mick jagger lookalike as the Kid). Elemente de Asteptindu-l pe Godot in desert, momente muzicale, far out, si un decor, mina parasita, orasel minier parasit, dezolant, prezenta a doua femei in cast, final nihilist.






Dvd german (thx Relik & cinematik) cu extrauri custom, comentariu in germana, film cult dar cu aproape nici o cronica pe imdb, iar externe 3 in germana !

7 din 10, 3 ½ din 5

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

The Visitor (2007)

al doilea film al lui Thomas McCarthy (pe primul, The Station Agent, 2003, nu l-am vazut) are parte de recunoastere pentru ca actorul principal, Richard Jenkins, excelent character actor dar cine stie unde si cind l-a vazut ? (Six Feet Under si recent in Burn after Reading) e nominalizat la Oscar. Ceea ce e minunat dar la fel ca si Langella in Nixon (cu mentiunea ca e l si-a facut rolul pe scena al greu si filmul era , sansele sunt slabe. Batalia e intre Penn si Rourke, si n-ar trebui sa existe vreun dubiu ca Rourke trebuie sa cistige. Dar meritoriu ar fi pentru Jenkins sa ia Oscarul mai mult ca Rourke, ca Langella si Penn(despre Brad Pitt nici nu discut) !
Back to the movie now. O drama gen About Schmidt, despre redemption of life, despre cum isi revine la viata un profesor universitar vaduv a carui viata e complet goala. la fel ca in filmul lui Alexander Payne, exista un factor "Ndugu", aici un cuplu siriano-senegalez, pe care Walter /Jenkins il gaseste locuind in apartamentul sau newyorkez. Acesta ii lasa sa mai stea si e atras de tobele lui Tarik (Haaz Sleiman), acesta il inavata sa bata la ele, dar filmul ia o alta intorsatura, pe structura sociala post 9/11, atunci cind Tarik, e arestat in metrou si inchis
intr-un centru de detentie al administratiei Bush, State security. Un alt personaj interesant e mama lui Tarik, Mouna (actrita israeliana Hiam Abbass, care mi-a adus aminte de Irene Papas). Muzica, touching, sesnibila, piano oriented de polonezul Jan P.A. Kaczmarek, care a luat Oscarul pentru Finding Neverland. {plus jazz ceva exotic cu tobe (Fela Anikulapo Kuti). Filmul nu e un vehicul hollywoodian si deci e trist, dar Walter (Jenkins mi-a adus aminte de cele mai bune roluri ale lui Jack Lemmon) invata ce e de fapt important in viata si se regaseste. Pledoarie pentru toleranta si pentru sens personal, mi-a adus aminte de titlul lui "Bang the Drums Slowly" , adica emotional si intens. Dintre toate filmele de Oscar (fie si la o nominalizare, pentru ca ii da coverage), alaturi de Wrestler, este cel mai uman.
8 din 10, 4 din 5.