Tage vier (4)-Greenberg

briefly ca intirzii la Fluier!
Il recuperez acuma, la Urania, care e aproape de unde stau hopefully ca m-am saturat de S plus U, plus ca e duminica si Valentine's tage asa ca se circula langsam.
Film de valentine, in competitie, GREENBERG, al cincilea film a lui Noah Baumbach (Squid and the Whale, Margot at the wedding), cu Ben Stiller, minunata Greta Gerwig si mereu excelentul Rhys Ifans. de cind a inceput filmul in Palast, pe piesa Jet Airliner a lui Steve Miller Band mi-am dat seama ca o sa-mi placa, de fapt stiam de cind am vazut Squid and the Whale.

Noah e un emul al tipului de film post Altman si Hal Ashby, si post Wes Anderson (cu care colabrreaza, v. Zissou si Mr. Fox), David O Russell si PTA. Iar Stiller e excelent ca personajul central, Roger Greenberg, muzica lui Jmaes Murphy (de la LCD Soundsystem) calda, emotionanta, cu referinte cool (Kinks, Steve Windwood, Gainsbourg, Duran Duran, Wings), un film cald, genul indie disfunctional pe care-l stim pe de rost dar din cind in cind un crochiu reusit iti incalzeste inima. Fraze gen "Life is wasted on the people"sau "hurt people hurt people" suna for real aici.
anul trecut la Berlin m-a impresionat in aceleasi nunate, The Messenger. Mai mult film de Sundance. Am intrat la conferinta de presa dar toate intrebarile erau adresate lui Ben Stiller, "tell us Ben, please Ben", so on, asa ca m-am dus. Asa cum merg acum la Daca vreau sa fluier, fluier si apoi la petrecerea romaneasca la Wolksbuhne featuring Taraful din Clejani. Tullamore Dew-tu lás mordu... (urare de valentin's tage)

tage drei-Shutter Island si partizanii lui Tica Popescu

foarte pe scurt fiindca o asa am blog pe hboclub.ro si acolo am detaliat si nu vrea sa ma repet aici,
nu mai ninge.

am vazut Shutter Island la worldpremiere, i-am vazut si pe Scorsese si pe DiCaprio la 5 metri de mine separati printr-o use, si un zid de fotografi bezmetici, si apoi pe un monitor, oricum conferinat o sa se dea in streaming si probabil se vor spicui 2-3 lucruri interesante. Marturisesc ca ma astepatm la altceva de la Denis Lehane, mai mult realism ellroy-ian imbinat cu genul consacrat din Mystic River, Gone Baby Gone si The Wire, nu si zona lui Stephen King.

so again, who is Patient 67 ?
clue-uri: The Ninth Configuration, Angel Heart, si ma mai gindesc.
despre Tica Popescu, m-a rupt in doua imaginea prim aoara, de la cea linsitita si lucrata a lui Scorsese (Robert Richardson) la handheld si running around> un film absolut necesar, dur, realist. Public Enemies romanesc, ma bucur ca cineva l-a facut -a fost o incercare cu Undeva in Est in 1991, si Constantin mai are doau parti despre rezistenta din munti in plan.
Revin, am bilet la retrospectiva la Deer Hunter dar se aude si de party la Fluier. ich komme zuruck :)

Tage zwei-Gangs of NY revisited...

ningea si era urit pe Unten der Linden cind m-am dus la Zeughaus dupa un lunch cu Wild Bunch-ii) sa vad si eu pe ecran mare filmul lui Scorsese care atunci (vazut pe dvd, deh) nu mi-a placut deloc, sau mai deloc. Gangs of New York, un fel de Alexandre Dumas meets Victor Hugo dupa parerea mea de atunci...
acum mi-am revizuit parerea cu o zi inainte de Shutter Island, al patrulea film cu Di Caprio, acum sa-l vad pe primul...intre timp DiCaprio mi-a intrat in gratii, dupa Aviator, si mai ales The Departed, iar Cameron Diaz nu mai e asa enervanta, filmul e ultra-virtuos, culorile la fel, si e cam ultimul film analog intr-o lume CGI (filmat entirely al Cinecitta si nu pe computer)

Berlinale 60-Metropolis Tage

83 de ani de la premiera, cea mai completa varianta posibila la capodopera lui Fritz Lang, cu cele 30 de minute in plus descoperite in 2008 la Cinemateca din Buenos Aires. M-am sculat de dimneata si cu ochii cirpiti am pornit-o la metrou si cu coffee to go am ajuns la tanc la Friederichstadtplast, unde era o coada de zile mari. Dar asta pentru ca usile nu se deschisesera inca, si tocmai se deschideau, asa ca o gramada au sarit coada, included me, cu cafeaua im hande, la coada la garderoba, pt ca in Palast (cea mai faimoasa sala de variete din fostul DDR) nu te lasa cu haina pe tine. Am mai asteptat ceva si apoi, in sala, orchestra repeta si ea, ca si MC-ul, care a rostit discursurile de seara, ale lui Dieter Koslick si prim-ministrului. O poza cit casa a lui Lang cu monoclu, cu un text introductiv despre Metropolis, apoi a inceput proiectia.

Cu fulltime orchestra, mi-a parut rau de ei, ditamai catastiful de partitura, parca era Biblia lui Moise si De Mille, si oamenii au cintat trei ore dimineata si apoi trei ore seara. In acelasi timp se prezenta la Opera veche din Frankfurt, si in trasmisie directa la Poarta Branderburgica, unde o cortina imensa a acoperit Poarta si traficul a fost deturnat. Doar ca timpul si ninsoarea nu sunt propice pentru un film mut de trei ore cu acompaniament simfonic.
Cu o ora inainte nu prea era nimeni pe acolo. Anyway, filmul vazut astfel e o minune. fantastic, cum l-au ciopirtit si l-au ciuntit. Copia din Buenos Aires era pe 16 mm asa ca toata calitatea materialului inserat este mult mai slaba decit a celui restaurat de arhiva Murnau in 2001, pe atunci ceea ce se credea ca va fi editia finala. Cred ca primul insert vizual din Metropolis pe care l-am vazut a fost in clipul lui Queen la Radio Gaga din 1983. Apoi am vazut prima data la video in oras versiunea colorizata si orhestrata de Giorgio Moroder, cea ciuntita la 95 de minute aprox, cu piese de Freddie Mercury si Loverboy. Abia dupa jumatea anilor '90 am facut rost de pe Arte de cea care era atunci versiunea extinsa, restaurata, iar in 2001 un prieten mi-a adus de la Madrid cofretul metalic dvd Metropolis final restaurat, complet cu un tricou negru cu Fritz lang si un ceas Metropolis. Tricoul ar fi fost bun de purtat azi. Cu toate ca e greu sa urmaresti un film mut, alb-negru, cu muzica grea live, la 10 dimineata, i did it, si n-am atipit. Un intreg subplot, cu muncitorul nr 11811 si omul de incredere al lui John Frederesen a fost scos si multe alte detalii copioase. "Inima ramine mediatorul dintre cap si miini" si Metropolis, readus la fala sa (mai ramin 2 secvente nerecuperate care sunt punctate de inserturi explicative), ramnine cel mai influent film SF of all time si una din cel mai ambitioase productii din istorie. Si motiv suficient de venit la Berlinale anul asta.