12 Years a Slave (2013)

Cronica a fost scrisa la fine de ianuarie 2014, insa nu am mai pus-o pe blog, am vrut sa o extind si sa o public, acum cu ocazia seriei Special Oscar la Cinemateca Patria , vom da filmul duminica seara inainte de Oscaruri (22 februarie, ora 19.00)
*
12 years a Slave mi-a amintit de Mizerabilii lui Victor Hugo, dar cel mai aproape e de Roots/Rădăcini, dupa romanul lui Alex Haley, minseria din 1977 care ni l-a dat pe Kunta Kinte. Poveste adevărată, scrisa chiar de Solomon Northup si aparuta in 1853, intitulata 12 Years a Slave, carte atestata istoric azi. Dar de ce am avut mereu senzatia de déjà vu, Daniel Defoe si Mark Twain si de roman clasic cu capitole?
E contenderul major la Oscar si genul de film care va lua, am prezis nominalizări si win pt cel mia bun film, etc. Acum, 9 nominalizari (n.2015: a luat 3 premii Oscar 2014 inclusiv pentru cel mai bun film!).
Chiwetel Ejiofor, pe care l-am văzut într-o tonă de filme dar nu l-am retinut în niciunul, e favorit la premiul Oscar de interpretare, desi Dern e mai bun nu va mai avea o sansă. Rolul său e mai dificil decit slabitul lui McCounaughey (care zic eu e sigur premiantul Oscar 86) , poate după acest film îi vom putea pronunta si numele, care îmi aduce aminte de vulcanul islandez 

Criticul afro-american Armond White, l-a criticat rau, huiduit si l-au dat afara din Asociatia Criticilor newyorkezi. v aici si aici
Critica: aproape universal aclaim, si un prim A plus de la The Guardian, dar si negativa tot acolo si interviu cu regizorul McQueen
*
Locuri comune, Color Purple, Amistad, Beloved la Butler si Mandingo si chiar Django Unchained, chiar si Lincoln, să nu ităm că istoria americană a fost pusă pe film de Nasterea unei natiuni al lui Griffith, care din cauza asta nici nu se mai poate vedea azi pe Aripile vintului sau că The Jazz Singer era un alb vopsit pe fată ! Deci, e o chestiune de rasism – desi părerea mea e că de anti/rasism si poate pica în exploitation
*
mi-a amintit de Schindler, cu Amon Goetz, Michael Fassbender si complexul de zeu
*
si cel putin 3 scene antologice, din care 2 sunt doar close up, si una e un cadru plan secventa care iti taie răsuflarea *17 min aprox-, Mc Queen pe care eu nu il suport ca nume (cum se poate sa te cheme tot McQueen, sa fii negru si britanic si cind gugalesc azi sa nu-mi apara Bullit si Papillon ci mr. director english ?), care a facut deja 2 filme zic eu mai dificile, Hunger si Shame, ambele cuvinte /teme se regasesc in 12 yrs.
*
Cit despre muzica lui Hans Zimmer, draws din Morricone, cu alămuri, si sound design iar tema de baza e o variatiune la The Thin Red Line. De ce l-a luat pe HZ ? imaginile cu jungla, ierburile inalte spun tot...

Bumbacul din Places in the heart, plantatia cea mai recentă din Django, care pare a fi aceiasi locatie, imaginea splendida din Louisiana...
Sincer, prefer Django, care din punctul meu de vedere i-a razbunat pe deplin pe sclavi si a scris un capitol ultim al revizionismului. Punct. Si de la capat. Nu aveam nevoie de Roots versiunea 2013. La fel ca si schimbarile politice in America, de la Reagan si Bush la Clinton si Obama. Forrest Gump devine The Butler, si Django e Unchained.
Last but not least:
stiu ca filmul e pe net, va sfatuiesc sa il vedeti in cinema
cu greu: 3 din 5, 5.5. din 10