An-m ami apucat sa intru pe internet pentu ca tot timpul era coada, la capitolul computere pentru presa sunt doar 7, ceea ce e egal cu zero l aun festival cu sute de guesti. Lost in Astana, cu vintul stepei care suiera la geamul meu de la etajul 13, sau care aproape ca te ia pe sus cind mergi pe strada. Astana nu e un oras de batur cu picioarul, asta am stabilit deja. Cam toate problemele sunt legate de limba, daca nu vorbesti ruseste si nu intlegi chirilicele esti mai lost decit Sofia si alteregoul ei, Scarlett in Tokyo (am vorbit despre ea cu Fred Roos, producator la toate filmele ei, si amic de familie cu toti Coppola). Aici se fac multe filme pe video, si sunt extrem de greu de vizionat. Proiectile sunt in salile din hiotel si intr-un muiltiplex (Astana are zece kinopark-uri, asa se numesc, si asta la 700.000 de locuitori ! Mallurile sunt aproape goale, magazinele la fel, dar sunt deschise pina tirziu , peste tot sunt fete, tinere, majoariatea mongole dar si caucazine...ce e cel ami enervat e cum intra ele la film in tot timpul filmului ! si se plimba de colo colo, parca ar fi pe strasse, sau vorbesc nonslant la telefon, sau intre le, tare ! Nu o fac inadins, pur si simplu sunt ca niste copii mici ! Azi am plecat de la un film kirkiz (Unknown Destination), n-am mai rezistat, ca era filmat groaznic pe video, si nu inteleg de ce fac asta, pentru ca au buget si actori, etc, si am intrat la filmul Lucretiei Martel, saraca nici nu ajunsese aseara si nici azi la filmul ei, n-am vazut-o !), Femeia decapitata, titlu fatidic parca !, am rezistat vreo 15 minute-auzisem de la Cannes ca e plicticos si static- si am plecat in alta sala unde trebuia sa se dea Absurdistan, dar in locul lui se dadea Kim Ki Duk, Breath. Am jurat sa nu mai vad filme de Kim Ki Duk dupa ce am vazut Insula la TIff acum citiva ani si m-a enervat rau de tot, dar am zis sa stau sa vedem cum e. Weird guy, and kinky too Duk asta ! Un triunghi care de fapt e cvinet, un condamnant la moarte in puscarie, un alt detinut care-l iubeste in van, o femeie nebuna de durere, sotul ei , si un gardian voyeur deus ex machina. Antonioni sud corean cu un twist, nu e genul meu dar interant filmul, am observat la sfirsit ca numarul detinutului 5795 or something era acelasi cu numarul de la Jeepul cuplului.
se pare ca cele mai bune filme sunt cele pe care le-am vazut deja. Regal, real treat, REDACTED al lui Brian De Palma pe care l-am vazut pe dvd, pe ecran mare, pelicula, clar, chair dac e facut in majoritiate pe video. M-a impresionat mult mult mai tare si mi s-a parut extrem de emotionat la final, dramatic si un film extrem de curajos pentru ca , da, se poate interpreta ca e anti-american ! Casualties of War revisited, Appointment in Sammarra si mai ales falsul documnetar Barrage, complet cu Handel din Barry Lyndon si cadrul cu scorpionul mincat de furnici din Wild Bunch si Salariul groazei. O tona de detalii le-am putut studia mai bine acum ! Pacat ca infara scandalului mediatic filmul lui BDP nu a schimbat nimic!!! Si asta mi s-a parut cel mai absurd si atunci cind l-am vazut prima data, faptul ca e doar un incident care e trecut cu vederea si americanii isi vad de treaba lor !
am revazut si Restul e tacere, o copie excelenata, culori senzationale, il vad acum a treia oara dupa Cluj anul trecut si premiera din martie si mi-a placut si mai mult si m-a convins din nou ca e un film cinefil ! Succes la preselectia de Oscar !
versiunea 1.3. redux (incl. ROCKLAND & alinland)
miercuri, 10 septembrie 2008
luni, 8 septembrie 2008
Eurasia day 2, part deux -tulpan redux
am zis ca s-a dat Tulpan, dar n-am mai pomenit nimic. Asta din cauza ca am vazut doar inceputul, sfirsitul si doua bucatele la mijloc. Asta pentru ca nu avea subtitluri. Oricum era dat de pe video, si a inceput filmul, si rien, rien de rien. Kanietz. A inceput, nu intelegeam nimic. Sala ridea, unii se foiau, se iesea, nu pe rupte,d ar orisicum. Am iesit si eu, pe hol il vad pe regizor, Sergei Dvortsevoy, care gesticula aprins, potolit de organizatori. Vroia sa opreasca proiectia pentru ca nu avea subtitluri in rusa si engleza si pentru ca era proiectat in format incorect. Anyway, Michael "Fitzcarraldo" Fitzgerald l-a convins sa renunte, spunindui-se ca sala e in mare parte plina de cazaci, care apreciaza imens filmeul. Am mai intrat si intr-adevar asa era. Se ridea, se freamata, frustrant pentru mine, care am iesit din nou in holul piramidei, marmura neagra, producatorul Baumgarten si el suparat, multa lume, occidentali debusolati in asteptarea dineului. Am intrat sa vad finalul, s-a terminat, aplauze furtunose, organizatorii si-au cerut scuze si au promis o alta proiectie, sper sa vad si eu filmul cum trebuie. Si apoi toat lumea s-a relaxat la mincat si baut.
RIP Ilarion Ciobanu
am aflat azi prin sms de laAC ca a murit Ilarion Ciobanu, 76 de ani, odihneasca-se in pace !
Singurul actor de cinema din Romania (nu si de teatru ca ceilalti), debut in Setea
(1960), Petre Petre din Rascoala si faimosul comisar Roman, un Clean Harry comunist, din seria inceputa cu...Cu miiniel curate. L-a razbunat pe Miclovan in Ultimul cartus si apoi a lichidat legionari (Victor Rebenciuc as Horia Baniciu), chiaburi si spioni in cele doua continuari, Capcana si Departe de Tipperary. Tarian Brad in seria Ardelenilor si omniprezent in filmele lui Sergiu N, Gherasim in serialul Toate pinzele sus. Asta primavara, la premiile Gopo, i-am observat absenta, atunci cind mare parte din echipa, era la masa, premiata pentru ca se implineau 30 de ani de la premiera. Ultimele aparitii, in filmele lui Andrei Balier, Ternete si Crucea de piatra, in Tancul(2003) si un scurt metraj al fiului sau, Ioachim din 2004 (Bored), unde era insusi Dumnezeu. Si mia-m amintit de discutia intre el si Sergiu, in masina, un male bonding old fashioned, in care Sergiu/Miclovan il intreaba, "care e actorul tau favorit ?" si el raspune,"Gary COOPER", si Serge ii zimbeste cool: "Si-al meu". Those were the days !
Singurul actor de cinema din Romania (nu si de teatru ca ceilalti), debut in Setea
(1960), Petre Petre din Rascoala si faimosul comisar Roman, un Clean Harry comunist, din seria inceputa cu...Cu miiniel curate. L-a razbunat pe Miclovan in Ultimul cartus si apoi a lichidat legionari (Victor Rebenciuc as Horia Baniciu), chiaburi si spioni in cele doua continuari, Capcana si Departe de Tipperary. Tarian Brad in seria Ardelenilor si omniprezent in filmele lui Sergiu N, Gherasim in serialul Toate pinzele sus. Asta primavara, la premiile Gopo, i-am observat absenta, atunci cind mare parte din echipa, era la masa, premiata pentru ca se implineau 30 de ani de la premiera. Ultimele aparitii, in filmele lui Andrei Balier, Ternete si Crucea de piatra, in Tancul(2003) si un scurt metraj al fiului sau, Ioachim din 2004 (Bored), unde era insusi Dumnezeu. Si mia-m amintit de discutia intre el si Sergiu, in masina, un male bonding old fashioned, in care Sergiu/Miclovan il intreaba, "care e actorul tau favorit ?" si el raspune,"Gary COOPER", si Serge ii zimbeste cool: "Si-al meu". Those were the days !
Eurasia day 2
sunt 10 filme in competitie din tarile foste URSS, a nu se confunda cu Eurasia din Antalia, Turcia, unde anul asta seful juriului va fi Paul Verhoeven !!! aici juriul e format din Michael Fitzgerald (care a fost si la Cluj), producatorul lui John Huston (Wise Blood, Under the Vulcano)Sean Penn (the Pledge) si Tommy lee Jones (3 burials), si acum al lui Nae Caranfil, celalalt membru al juriului, deci datorita lui Nae si respectiv Michael, am ajuns eu aici...regizoarea argentiniana Lucretia Martel (...care e blocata inca de aseara la Viena pentru ca nu are viza cazaca si austriecii nu-i dau voie sa paraseasca spatiul Schengen !), un regizor georgian (Nikoloz Tavadze), unul kazahstanez care traieste in Franta (Rashid Nugmantov, considerat responabil de noul Val cazac), unul uzbec (Shukurat Abbasov) si inca unul turc (Hussein Karabey-My Marlon and Brando),
e greu sa inteleg tot, pentru ca se vorbeste in rusa si cazaca, care e mai mult spre turca), si totul e scris in chirilice (deh, daca n-am invatat la scoala, pajalusta).
Sa revin la ceremonia de ieri. O coloana s-a format din busuri, mini-busuri si limuzine si ne-a dus la PIRAMIDA (aici info despre Astana si poze pe situl festivalului pina ce ma intorc si le pun pe ale mele) aka Palatul Pacii si Concordiei (in 1999 ONU a declarat Astana orasul pacii). Covorul rosu nesfirsit, urca spre Piramida, de amble parti publicul aplauda sincer.
Un cort rosu servea sampanie Moet (care s-a evaporat imediat), vodca, sucuri, perrier si vin...de masa francez. Un soare orbitor dadea fastul ceremoniei celui mai lung covor rosu ever, care parea sa nu se mai termine cu o lista de nume nesfirsita dar care suna strain mie. Regiseur si actour, si scenarista si critic si produsier erau cele mai raspindite cuvinte. Producatori americani si internationali, finacieri locali, selctioneri si reprezenatnti ai altor festivaluri, sponsori si heavies cu ochelari negri, producatorul Nasului, Fred Roos, Richard Dreyfuss, producatorul lui Kusturica si Tulpan, Hans Baumgarten, Cary-Hiroyuki Tagawa, starul asiatic, Cary-Hiroyuki Tagawa (cu care am vrut sa-mi fac poza dar chiar atunci mi-a aratat battery exhausted, fuuuuckk), care arata glorios, Jeremy Irons, actorul si regizorul rus, frumuseti locale, ruse si asiatice, o adevarata babilonie intr-un turn Babel modern, dar piramidal.
Sala de spectacol, mare, rosie, somptuoasa, culoarele si cele 3 etaje, de unde la final, la cel mai de sus, o sala de bal unde a avut loc dineul. Ahitectul, Norton, e, se pare unul din cei mai tari din lume, si in piramida a alaturat elementele tuturor religiilor. Intre somon si peste afumat (pus alaturi ca antreu alaturi de toba locala), vodca smirnoff si vinul frantuzesc, cintarile unei trupe locale, l-am tot fixat pe Jeremy Irons, intorcindu-ma spre el, pentru ca latfel el imi fixa ceafa-Irons, scris pe foaia de presa Iron, a cam imbatrinit zic eu dar tot arata fascinant...azi la 12 era conferinta de presa cu el pe care am ratat-o din nepotrivire de ora si recuperare de somn, dar la plecare l-am interpelat pe Timur Bekmambetov (acum e scris corect, ok ?), l-am intrebat daca face Wanted 2 si i-am urat succes. S-a uita puzzled la mine, eram natural high mai mult ca baut, pentru am mincat la dineu extrem de stiintific si baut doar vin alb, si un Johmmy W black (sponsor oficial) la final, iar eu am plecat fericit la bus, unde am conversat cu un cazac pe nume Maximilian (cred) pina la hotel...Azi in competitie 2 filme din Uzbekistan pe care ma duc sa le vad chiar acum. More later and jagshiemash !
e greu sa inteleg tot, pentru ca se vorbeste in rusa si cazaca, care e mai mult spre turca), si totul e scris in chirilice (deh, daca n-am invatat la scoala, pajalusta).
Sa revin la ceremonia de ieri. O coloana s-a format din busuri, mini-busuri si limuzine si ne-a dus la PIRAMIDA (aici info despre Astana si poze pe situl festivalului pina ce ma intorc si le pun pe ale mele) aka Palatul Pacii si Concordiei (in 1999 ONU a declarat Astana orasul pacii). Covorul rosu nesfirsit, urca spre Piramida, de amble parti publicul aplauda sincer.
Un cort rosu servea sampanie Moet (care s-a evaporat imediat), vodca, sucuri, perrier si vin...de masa francez. Un soare orbitor dadea fastul ceremoniei celui mai lung covor rosu ever, care parea sa nu se mai termine cu o lista de nume nesfirsita dar care suna strain mie. Regiseur si actour, si scenarista si critic si produsier erau cele mai raspindite cuvinte. Producatori americani si internationali, finacieri locali, selctioneri si reprezenatnti ai altor festivaluri, sponsori si heavies cu ochelari negri, producatorul Nasului, Fred Roos, Richard Dreyfuss, producatorul lui Kusturica si Tulpan, Hans Baumgarten, Cary-Hiroyuki Tagawa, starul asiatic, Cary-Hiroyuki Tagawa (cu care am vrut sa-mi fac poza dar chiar atunci mi-a aratat battery exhausted, fuuuuckk), care arata glorios, Jeremy Irons, actorul si regizorul rus, frumuseti locale, ruse si asiatice, o adevarata babilonie intr-un turn Babel modern, dar piramidal.
Sala de spectacol, mare, rosie, somptuoasa, culoarele si cele 3 etaje, de unde la final, la cel mai de sus, o sala de bal unde a avut loc dineul. Ahitectul, Norton, e, se pare unul din cei mai tari din lume, si in piramida a alaturat elementele tuturor religiilor. Intre somon si peste afumat (pus alaturi ca antreu alaturi de toba locala), vodca smirnoff si vinul frantuzesc, cintarile unei trupe locale, l-am tot fixat pe Jeremy Irons, intorcindu-ma spre el, pentru ca latfel el imi fixa ceafa-Irons, scris pe foaia de presa Iron, a cam imbatrinit zic eu dar tot arata fascinant...azi la 12 era conferinta de presa cu el pe care am ratat-o din nepotrivire de ora si recuperare de somn, dar la plecare l-am interpelat pe Timur Bekmambetov (acum e scris corect, ok ?), l-am intrebat daca face Wanted 2 si i-am urat succes. S-a uita puzzled la mine, eram natural high mai mult ca baut, pentru am mincat la dineu extrem de stiintific si baut doar vin alb, si un Johmmy W black (sponsor oficial) la final, iar eu am plecat fericit la bus, unde am conversat cu un cazac pe nume Maximilian (cred) pina la hotel...Azi in competitie 2 filme din Uzbekistan pe care ma duc sa le vad chiar acum. More later and jagshiemash !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)